Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog ieşean de anvergură internaţională

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Alături de Dimitrie Gusti şi Petre Andrei, profesorul Mihai Dinu Gheorghiu este unul dintre cei mai mari sociologi ieşeni, de anvergură internaţională. Opera sa impresionantă este depăşită doar de generozitatea, modestia şi căldura cu care îşi învăluie colaboratorii, doctoranzii, studenţii.

După instaurarea comunismului în România, sociologia considerată o „ştiinţă burgheză” a fost eliminată din curricula universitară. A fost reintrodusă ca specializare în anul 1966, beneficiind de „politica de deschidere”, după Primăvara de la Praga, a regimului la cârma căruia se afla deja Nicolae Ceauşescu. Beneficiind de fereastra de oportunitate din perioada 1966-1978, Mihai Dinu Gheorghiu (n. Iaşi, 8 decembrie 1953), proaspăt absolvent al Liceului Internat „C. Negruzzi” (1972), se înscrie la specializarea Sociologie-Psihologie a Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (UAIC). Imediat după absolvirea facultăţii (1976), Mihai Dinu Gheorghiu se angajează ca profesor logoped la Centrul Logopedic Interşcolar din Iaşi. În anul 1980, obţine prin concurs un post de sociolog-cercetător ştiinţific la Centrul de Ştiinţe Sociale al UAIC, unde activează până la plecarea în Franţa (1989).

Un moment interesant din biografia sociologului ieşean este consemnat în vara lui ’89, când are o tentativă de a trimite o scrisoare la postul de radio „Europa Liberă” prin care se autopropunea candidat pentru poziţia de secretar general al PCR, în locul lui Nicolae Ceauşescu, chiar la Congresul al XIV-lea al partidului. Scrisoarea buclucaşă nu a mai ajuns la destinaţie pe motiv că o consilieră a Ambasadei SUA la Bucureşti a refuzat să o scoată din ţară prin valiza diplomatică. La scurt timp după această tentativă, sociologul ieşean primeşte paşaportul şi permisiunea de a părăsi România. Devine preocupat mai ales de sociologia literaturii, sociologia culturii şi sociologia educaţiei. În perioada cât a lucrat ca sociolog la Iaşi, M.D. Gheorghiu s-a apropiat de sociologia lui Pierre Bourdieu, traducând şi prefaţând lucrarea „Economia bunurilor simbolice” (Ed. Meridiane, 1986).

Ajuns în Franţa, Mihai Dinu Gheorghiu se înscrie la doctorat la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS, Paris), colaborând şi cu Max-Planck-Institut für Bildungsforschung şi Centre Marc-Bloch (Berlin). A susţinut doctoratul sub coordonarea ştiinţifică a magistrului-sociolog Pierre Bourdieu, având ca temă „Les métamorphoses de l’agit-prop. Les institutions de contrôle des intellectuels par les partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de parti”, pentru care a primit calificativul Summa Cum Laude (1997). Sociologul Mihai Dinu Gheorghiu şi-a extins preocupările în zona cercetării aplicate beneficiind de o serie de burse postdoctorale la Max Planck Institut für Bildungsforschung (cercetare asupra producţiei în ştiinţele sociale şi a studiilor asupra elitelor în Germania după 1990, Berlin, 1997-1998) şi la Geisteswissenschaftliches Zentrum Geschichte und Kultur Ostmitteleuropas, grupul de lucru „Literatura disidenţei şi a exilului” (Leipzig, 1997). M.D. Gheorghiu este membru asociat la Centre européen de sociologie et de science politique, membru al Association française de sociologie şi al Association internationale des sociologues de langue française.

M-am apropiat de opera Profesorului Emerit Mihai Dinu Gheorghiu prin intermediul preocupărilor comune în domeniul sociologiei elitelor. Am dedicat câţiva ani lucrului la o teză de doctorat în ştiinţe politice, având ca temă „Rolul elitelor guvernamentale în consolidarea democraţiei în România”. În domeniul sociologiei elitelor, M.D. Gheorghiu a fost interesat îndeosebi de problematica elitelor intelectuale în câmpul puterii, de şcolile de cadre şi formarea elitelor înainte şi după 1990, de elitele africane formate în Europa de Est, precum şi de noile elite din sistemul medical. În viziunea sa, studiul elitelor este important atât din perspectiva compoziţiei socioprofesionale, a identităţii culturale şi politice, cât şi din perspectiva legitimităţii (dacă elitele au sau nu au calitatea morală să conducă).

Producţia ştiinţifică a profesorului Mihai Dinu Gheorghiu este realmente impresionantă (cf. unui CV din 2016): 17 cărţi în calitate de autor, co-autor, coordonator, publicate în limba română şi limba franzeză, peste 20 de traduceri şi prefeţe la cărţi semnate de autori străini, români, zeci de studii în volume colective scrise în limba română, franceză, germană, engleză, 57 de studii şi articole publicate în reviste ştiinţifice, 16 recenzii (selectiv), cursuri universitare, zeci de rapoarte şi proiecte de cercetare. Răsfoindu-i CV-ul, ori te pui cu burta pe carte, ori te duci la prăşit. Ambele variante sunt onorabile. Alături de Dimitrie Gusti şi Petre Andrei, profesorul Mihai Dinu Gheorghiu este unul dintre cei mai mari sociologi ieşeni, de anvergură internaţională. Opera sa impresionantă este depăşită doar de generozitatea, modestia şi căldura cu care îşi învăluie colaboratorii, doctoranzii, studenţii.

 

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

 

Articolul face parte din seria „Oameni şi istorie - portrete din vremurile de acum”,
tema de meditaţie propusă de redacţie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârşitul anului 2022.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri