Fluturând steagul israelian albastru şi alb, mulţi manifestanţi au mers pe strada Kaplan din centrul oraşului, purtând pancarte pe care scria că noul guvern este o „ameninţare la adresa păcii mondiale”. Pe o altă pancartă era un apel la „salvarea democraţiei Israelului de Netanyahu”.

Demonstraţii au avut loc în fiecare sâmbătă seara de când guvernul lui Netanyahu a preluat mandatul în decembrie. Potrivit presei locale, mitinguri au avut loc sâmbătă în 20 de oraşe din ţară, adăugând că zeci de mii de oameni s-au adunat la Tel Aviv. Întrebată de AFP, poliţia israeliană nu a oferit nicio cifră cu privire la numărul manifestanţilor.

O manifestantă în vârstă de 44 de ani, Dania Shwartz, a declarat pentru AFP că protestatarii „recuperează” steagul israelian.

"Dacă te uiţi în jurul tău, există o mulţime de steaguri israeliene şi de mulţi ani steagul israelian a fost un simbol al dreptei, fără motiv (...) Suntem patrioţi şi ne dorim ca această ţară să continue să existe. Steagurile israeliene ne aparţin tuturor, nu este vorba de a fi de dreapta sau de stânga”, a spus ea.

"Acest nou guvern va încerca să adopte legi care să-mi afecteze copiii", a adăugat ea. "Ne vom salva ţara pentru că nu vrem să trăim într-o ţară nedemocratică", a declarat fostul premier israelian Yair Lapid, care s-a aflat sâmbătă seara în mulţimea de protestatari, potrivit unui videoclip postat pe reţelele de socializare.

Benjamin Netanyahu a revenit în decembrie pentru a conduce guvernul ce reuneşte partidele evreieşti de dreapta, de extremă-dreapta şi ultra-ortodoxe, cele extremiste din istoria Israelului.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Justiţiei, Yariv Levin, a anunţat un plan de reformă care include introducerea unei clauze „derogatorii" care permite Parlamentului să anuleze cu majoritate simplă o decizie a Curţii Supreme. 

Această reformă urmăreşte creşterea puterii aleşilor asupra magistraţilor şi, potrivit detractorilor săi, pune în pericol caracterul democratic al Statului Israel.

Tot în ianuarie, Netanyahu a fost nevoit, sub presiunea justiţiei, să-l demită pe numărul doi al guvernului Arie Dery, condamnat pentru evaziune fiscală. La sfârşitul lunii decembrie, deputaţii au votat un text, numit de presă „Legea Dery”, prin care o persoană condamnată pentru o infracţiune, dar care nu este condamnată la închisoare, să poată avea funcţie în guvern. 

Curtea Supremă a criticat această lege şi a considerat că nominalizarea lui Dery este "în contradicţie gravă cu principiile fundamentale ale statului de drept". Netanyahu însuşi este judecat pentru corupţie în mai multe cazuri, iar procesul său este în desfăşurare. În Israel, prim-ministrul nu are nicio imunitate judiciară, dar nu trebuie să demisioneze sau să demisioneze în timpul procesului său.

Guvernul şi-a anunţat în continuare intenţia de a urma o politică de extindere a aşezărilor în Cisiordania ocupată, precum şi reforme sociale care au îngrijorat comunitatea LGBTQ.