Mandatele de interceptare pe siguranţa a naţională a convorbirilor de orice fel se obţin la cererea serviciilor secrete, cu aprobarea procurorului general al României şi cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

PRESShub a întrebat Parchetul General câte dintre mandatele de siguranţă naţională, care au permis interceptarea convorbirilor emise în ultimii doi ani şi jumătate, s-au materializat în dosare penale.

Cât se păstrează convorbirile?

Parchetul General a răspuns că informaţia este catalogată secret de stat, deşi nu am cerut numele suspecţilor sau a celor urmăriţi penal pentru trădare, spionaj, acte de terorism, acţiuni armate care urmăresc slăbirea puteriii de stat, sabotaj, numele celor care au vizat suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei statului, atentatori la viaţa demnitarilor, adică ameninţările la siguranţa naţională cuprinse în legea 51/1991.

În plus, nimeni nu ştie cine arhivează şi cât timp sunt stocate aceste convorbiri.

Întrebările PRESShub, în baza liberului access la informaţiile de interes public, au vizat două aspecte: „Câte dintre solicitarile venite din partea SRI şi DGIPI privind autorizarea interceptarilor în baza unor mandate de siguranţă naţională în perioada 2020-2022 s-au concretizat prin constituirea de dosare penale?” şi „(…) faţă de câte persoane a început urmărirea penală în urma interceptărilor convorbirilor dispuse de instanţă, prin mijlocirea Parchetului General, în acelasi intervalul menţionat?”.

Cititi materialul integral pe presshub.ro