Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Oamenii de știință au elaborat etapele necesare pentru a crea modele avansate de plămâni umani în laborator, cu scopul de a accelera descoperirea și dezvoltarea de noi medicamente și de a reduce testele pe animale.
Plămânii fabricați în laborator, cunoscuți sub numele de organoizi sau mini-organe, sunt structuri 3D crescute din celule primare umane care imită organele reale din corp. Aceștia servesc drept teren de testare pentru cercetarea biomedicală.
Oamenii de știință spun că vor putea astfel reduce numărul de animale utilizate în cercetarea medicală, accelerând descoperirea de noi medicamente sau strategii inovatoare pentru tratarea bolilor.
Cercetătorii au construit două modele diferite de plămâni, dintre care unul imită faza întâi a studiilor clinice; un plămân sănătos pentru a studia siguranța noilor medicamente.
Celălalt imită testele din faza a doua; un plămân bolnav, respectiv un model pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), ceea ce le va permite cercetătorilor să studieze eficacitatea terapeutică a medicamentelor (Foto: Model de organoid pulmonar sub microscop, bolnav (stânga), sănătos, (dreapta). Credit: Phan et al).
„Luăm celule direct de la pacienți și apoi le construim în straturi, așa cum există în interiorul corpului. Mai întâi avem celulele epiteliale, apoi fibroblastele - creăm literalmente un organ miniatural care seamănă foarte mult cu plămânul uman real”, a explicat autorul principal, Wojciech Chrzanowski, profesor de Nanomedicină în cadrul Facultății de Medicină și Farmacie din Sydney, Australia.
Profesorul Chrzanowski a declarat că modelele descrise în lucrare, sunt mai precise decât modelele tradiționale, fiind unice pentru capacitatea lor de a emula condițiile de mediu ale unui plămân uman.
În prezent, modele similare sunt utilizate în cadrul cercetărilor de compania biofarmaceutică AstraZeneca și de Administrația americană pentru alimente și medicamente (FDA).
„Într-o cultură celulară tradițională, se pun celulele într-un vas Petri și se cultivă în condiții statice, ceea ce este departe de ceea ce se întâmplă în corpul uman. Ceea ce facem noi este să creăm condiții de mediu similare cu cele care există în corpul uman”, a declarat dr. Huyen Phan de la Universitatea din Sydney, care a condus cercetarea împreună cu colaboratori din Australia, Coreea de Sud și China.
Potrivit omului de știință, modelele de laborator sunt cultivate și menținute în condițiile micro-mediului din plămâni, cu aer pe o parte și interfață lichidă în partea de jos, combinate cu un sistem de microcirculație, asemănător sistemului circulator uman (circulația sângelui în organism).
„Aceste două elemente combinate ajută la emularea condițiilor unui plămân uman, ceea ce face ca modelele de laborator să fie mai precise”, a menționat cercetătorul.
Modelele de plămâni nu sunt utilizate doar în cazul descoperirii de medicamente. Ele pot fi personalizate în funcție de fiecare pacient în parte și pot fi folosite pentru a testa o serie de reacții ale tratamentelor la nivelul plămânilor.
Modelele organoide mini-pulmonare pot fi folosite și pentru a testa toxicitatea medicamentelor, a prafului de siliciu sau a poluanților atmosferici, cum cum sunt particulele generate în timpul incendiilor de vegetație din Australia, a precizat profesorul Chrzanowski.
„Deoarece putem lua celule direct de la pacienți, putem construi un model propriu pacientului pentru a testa eficacitatea medicamentelor pe acesta”, a explicat el.
Potrivit oamenilor de știință implicați în acest studiu, noile modele pulmonare ar putea avea un impact major asupra științei, permițând descoperirea modului în care funcționează diferite organe și a modului de concepere a celor mai eficiente strategii terapeutice.
Potrivit cercetătorilor, avantajul uriaș al celor două modele pulmonare este reproductibilitatea, fiabilitatea și capacitatea lor de a permite cercetări la scară largă într-un mod rentabil.
„Ele (modelele) accelerează procesul descoperirilor și scurtează ajungerea acestora la nivel clinic, și cresc substanțial încrederea noastră în moleculele pe care le creăm înainte de a le testa clinic”, a declarat profesorul Chrzanowski.
Calendarul normal pentru transpunerea clinică a unui medicament este de aproximativ 10 până la 15 ani, dar atunci când sunt folosite modele organoide, acest timp poate fi redus substanțial, a mai spus profesorul.
Dezvoltarea acestor modele de plămâni aduce Australia în fruntea cercetării mini-organelor, a declarat profesorul Chrzanowski, care a solicitat înființarea unui centru național pentru cercetarea medicală alternativă la metodele pe animale.
Australia a interzis testarea cosmeticelor pe animale în 2020, iar anul trecut, Statele Unite au adoptat o lege care a pus capăt obligativității ca noile medicamente să fie testate pe animale.
Cuvinte cheie: + mini-plămâni umani, cercetare, boli, testare medicamente
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |