Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Crochiuri economice

Ministerul de război, în luptă cu societatea Cinema „Modern” din Iaşi

GALERIE
armata iasi
  • armata iasi
- +

Cu mintea de azi şi în circumstanţele prezente ne-ar fi cât se poate de dificil să înţelegem la ce i-ar folosi armatei, în condiţii de război, să-şi creeze obligaţii – pe fondul aplicării regulilor privind rechiziţiile în interesul apărării – faţă de o companie profilată pe activităţi de „petrecere a timpului liber/recreaţie/distracţii”.

Însă lucrurile pot fi pe deplin lămurite, lecturând documentaţia de fundamentare a Decretului-lege (Regal) No. 63715 din 25 ianuarie 1919, dar şi textul actului normativ, ca atare. Situaţia adusă la acel moment în faţa legiutorului consta în faptul că în urma unui proces intentat Ministerului de război de către societatea Cinema „Modern” din Iaşi, reprezentată prin Dimitrie Bădulescu, coproprietar şi coasociat al acelei societăţi, armata ar fi trebuit să plătească acestuia, conform deciziei Curţii de Apel din Iaşi (Dosar No. 122/136/1918), suma de 178.500 lei.

Respectiva sumă reprezenta despăgubire pentru un interval de 510 zile, cât sala acelei societăţi, grădina, mobilierul şi aparatele cinematogafice au fost reţinute de Marele cartier general şi de Ministerul de război spre a da reprezentaţii cinematografice în folosul organizaţiilor „Invalizii din război” şi „Societăţii pentru ocrotirea orfanilor din război”. Calculul presupunea 350 lei pe zi, pentru perioada scursă de la 29 iunie 1917, când au început acele reprezentaţii, până la 21 noiembrie 1918 exclusiv, când sala şi grădina (impreună cu mobilierul aferent şi aparateIe cinematografice) au fost restituite societăţii amintite. Despăgubirea aprobată era considerată impresionantă, dacă avem în vedere că în aprilie 1919, francul elveţian şi cel francez costau 3 respectiv 2,5 lei, iar dolarul echivala cu 15 lei; o soldă lunară de ofiţer era de aproximativ 500 lei. Numai că, ministrul de război, General de corp de armată Artur Văitoianu, la 25 ianuarie 1919, autorizat fiind de Consiliul de Miniştri prin Jurnalul No. 108/919, propune Maiestăţii Sale, Regele Ferdinand, un proiect de Decret-lege (No. 63715/1919) prin care, sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare, ar fi urmat să se aprobe stingerea, prin tranzacţiune, a procesului în cauză. În sprijinul acestei soluţii veneau şi dispoziţiile art. 20 din Legea privind tranzacţiile pentru stingerile de procese ale Statului (din 1872), iar în plus, avizul consiliului de avocaţi ai Statului No. 45/918 era unul favorabil.

Drept urmare, la 31 ianuarie 1919, Regele Ferdinand decretează „stingerea prin tranzacţiune a procesului intentat Ministerului de război de către societatea Cinema Modern din Iaşi, reprezentată prin d-l D. Bădulescu” (Decretul Regal No. 457/1919). Condiţiile stipulate în Decretul Regal sunt că „Ambele părţi renunţă la dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie contra deciziei Curţii de Apel din Iaşi”, iar „Ministerul de război se obligă a plăti zisei societăţi surna prevăzută în menţionata decizie”. Totodată, „Societatea Cinema Modern renunţă la orice pretenţiune de despăgubire pentru reţinerea acelei săli şi grădini pentru intervalul de timp de la 28 noiembrie 1916, când sala a fost rechiziţionată pentru nevoile armatei, până la 29 iunie 1917, când au început reprezentaţiile cinematografice în folosul celor două societăţi de asistenţă militară”. Dacă aceste condiţii – incluse în respectivul Decret Regal - se constituie în avantaje pentru Ministerul de război, în aceeaşi zonă se poate cantona şi stipularea că „Societatea renunţă de asemenea la orice fel de despăgubire pentru stricăciunile aduse sălii, grădinii, mobilierului şi aparatelor cinematografice, în tot intervalul de timp de la 28 noembrie 1916 până la 21 noembrie 1918, precum şi la orice fel de alte pretenţii derivătoare din faptul rechiziţionării”.

În plus, un alt articol (5) prevedea că „Societatea mai renunţă şi la cheltuelile de judecată ce i s-au acordat prin alte două hotărâri judecătoreşti (...)”. Toate acestea vădesc simplificările induse câmpului procedural administrativ de arbitrajul regal în zona de acţiune a unei instituţii sensibile – atunci, ca de altfel, şi acum - care este Armata Română.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri