Caută 
Ministrul acuză rezidenții „în exces”, în timp ce spitalele stau fără medici. Unde e problema? Prorector UMF: „În următorii 5-10 ani, situația nu va fi foarte bună”
3 MIN
Declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, privind „excesul” de rezidenți, și ideea că deficitul de medici este un mit, au generat reacții în mediul universitar medical. Deși ministrul susține că problema este distribuția inegală a medicilor, profesorii atrag atenția că situația este mai complexă, având în vedere că numărul de rezidenți este stabilit chiar de Ministerul Sănătății.
Prof. dr. Luminița Smaranda Iancu, prorector responsabil de studiile postuniversitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), arată că există rezerve față de modul în care este formulată ideea de „exces” de rezidenți, explicând cum se decide numărul rezidenților.
„Rezidențiatul este un concurs, nu un examen, pentru că există un număr limitat de locuri, iar numărul candidaților este, de regulă, mai mare. Numărul de locuri scoase la concurs este stabilit, în general, astfel încât să acopere cel puțin numărul absolvenților de Medicină din țară, la care se adaugă aproximativ 10%, pentru foști candidați care nu au reușit sau care revin din diverse motive”, a declarat prorectorul pentru „Ziarul de Iași”.
Totodată, potrivit acesteia, stabilirea cifrei pe fiecare specialitate se face pe baza unor date centralizate la nivelul Ministerului Sănătății.
„Când se stabilește câte locuri se scot pe specialități, se știe exact, pentru fiecare specialitate, câți rezidenți sunt în pregătire (indiferent că sunt în anul I, II, III etc.) și câți medici se așteaptă să plece din sistem, de regulă prin pensionare”, a adăugat prof. dr. Iancu.
În același timp, tot Ministerul Sănătății este cel care „jonglează” cu aceste numere, indiferent de propunerile universităților.
„Dacă o universitate solicită un număr foarte mare de locuri, ministerul poate decide că nu este logic și ajustează cifrele”, a subliniat prof. dr. Iancu.
„Situația cea mai dramatică este la medicina de familie”
Deși în ultimii ani, inclusiv în mandatul fostului ministru Alexandru Rafila, s-a pus accent pe creșterea numărului de locuri, numărul rezidenților aflați în pregătire este în continuare mult mai mic decât numărul medicilor care urmează să iasă din sistem. O altă nuanță importantă este faptul că nu toți cei care intră în Rezidențiat ajung să finalizeze pregătirea sau să profeseze în sistemul public din România. Una dintre cele mai sensibile situații rămâne cea a medicinei de familie.
„Situația cea mai dramatică, iar asta s-a spus de mai multe ori, este la medicina de familie, unde numărul de rezidenți este mult mai mic comparativ cu numărul celor care vor pleca. În următorii 5–10 ani, situația nu va fi foarte bună. La Iași, în acest an, la medicina de familie au fost scoase 86 de locuri, nu 20–30, tocmai pentru că necesarul este mare”, a precizat prof. dr. Luminița Smaranda Iancu.
În ceea ce privește distribuția medicilor, problema majoră, spune profesorul, rămâne mediul rural și orașele mici.
„În centrele universitare, numărul medicilor este peste necesar. Deficitul real este în zonele mici și în mediul rural. Desigur că această schimbare, de exemplu de la cardiologie și chirurgie generală la endocrinologie sau altele, pleacă de la faptul că gărzile sunt grele, iar răspunderea este uriașă. Ministerul este cel care știe câte locuri sunt disponibile, câte ar trebui, care este necesarul, iar scoaterea la concurs a acestor posturi ține tot de decizia Guvernului, mai ales în orașele mici, pentru că acolo este problema”, a afirmat prof. dr. Iancu.
Soluțiile, spun reprezentanții mediului universitar, țin de politici guvernamentale pe termen mediu și lung: scoaterea de posturi la concurs în zonele deficitare, stimulente financiare și condiții de muncă atractive.
„Există spitale foarte bine dotate, cum este cel din Moinești, comparabil cu cele din Vest, care se confruntă totuși cu deficit de personal medical. Am înțeles că, din 2027, vor fi niște bonusuri pentru a te angaja în orașe mai mici. Dar, într-adevăr, bugetul României, în situația de criză actuală, momentan nu permite așa ceva”, a conchis aceasta.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
