Ministrul Educaţiei: Şcoala a cultivat o cultură a copiatului
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Ministrul Educaţiei: Şcoala a cultivat o cultură a copiatului

GALERIE
copiat
  • copiat
- +

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, susţine că şcoala românească a cultivat, involuntar, un fel de cultură a copiatului, de aceea nu trebuie să surprindă că fenomenul plagiatului are această amploare în România, în condiţiile în care din şcoală se pune accent pe reproducere şi memorizare şi pe transfer mecanic de informaţie.

Mircea Dumitru spune că peste 70% dintre elevii care vin în şcoala românească se simt singuri, neajutoraţi, într-o situaţie de stres continuu şi vin la şcoală fără niciun fel de plăcere. "Copiem de oriunde putem, de pe internet, de pe referate.ro, ne complacem în această situaţie ca profesori, sarcina noastră fiind mult mai uşoară atunci când ştim că elevul sau eleva a produs imediat la comanda noastră o lucrare şi nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al cultivării minţilor acestor tineri, care trebuie să funcţioneze mai bine atunci când ies din şcoală”, a declarat ministrul Educaţiei la dezbaterea publică privind noua Strategie Naţională Anticorupţie pentru perioada 2016-2020.


El a subliniat că, în acest context, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România. "Argumentul pe care-l prezint nu trebuie să relativizeze vina morală reală pe care o au cei care plagiază. Nu vreau să spun că, din cauza faptului că se copiază în şcoala românească, plagiatele sunt mai puţin vinovate. Vreau să spun că trebuie să reaşezăm învăţământul pe alte traiectorii, pe care alte sisteme de educaţie din ţări europene, din Statele Unite şi din Asia le aplică şi în care elevul vine într-adevăr la şcoală cu plăcerea de a afla şi de a învăţa”, a spus Mircea Dumitru. "Nu putem subestima importanţa memoriei în actul de învăţare, dar memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacităţi care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi, de pildă, imaginaţia. Cultivăm foarte puţin aceste capacităţi superioare ale psihicului uman, insistăm pe un tip de şcoală care de foarte multe ori arată că un sistem de comandă, aproape cvasimilitar, în care nu avem în vedere că în faţa noastră stau nişte fiinţe umane, nişte persoane care au drepturi, nişte individualităţi, credem foarte mult în această asimetrie a relaţiei dintre elev şi profesor”, a mai spus Dumitru.



 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.