anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

sambata, 04.02.2023

Ministrul Educaţiei trage un puternic semnal de alarmă: Peste 40 % dintre elevii din România nu înţeleg textul citit

GALERIE
Mircea-Dumitru-Observator-Cultural
  • Mircea-Dumitru-Observator-Cultural
- +

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, susţine că 42 la sută dintre elevii din România nu înţeleg textul citit şi au dificultăţi în efectuarea unor operaţii elementare, în condiţiile în care media europeană a analfabetismului funcţional este de 20 la sută, relatează Mediafax.

Mircea Dumitru a declarat, astăzi, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la o dezbatere pe tema analfabetismului funcţional, că este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, de-a lungul anilor, anumite momente au fost ratate, astfel încât deciziile care ar fi putut să ducă la adoptarea unor strategii şi planuri nu au fost luate la timpul potrivit.

„Dar există timp pentru a reface şi îmi păstrez optimismul în legătură cu refacerea acestei situaţii”, a spus ministrul Educaţiei.

Potrivit unor date statistice la nivel naţional, circa 42 la sută dintre tinerii din România, cu vârsta de 15 ani, conform testelor PISA, se pot încadra în fenomenul de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că abilităţile lor de citit, scris, matematică şi ştiinţe nu sunt suficiente pentru a le permite să funcţioneze normal într-o societate modernă. De asemenea, tinerii care se încadrează în acest fenomen nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a declarat, la rândul său, că este nevoie de o strategie de reducere a analfabetismului funcţional care să cuprindă nu numai accesul la educaţie, ci şi valoarea adăugată pe care educaţia o aduce.

„Ar trebui să vedem rezultatele testelor aplicate, la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, testele PISA, evaluarea naţională şi Bacalaureatul pentru ca, identificând punctele sensibile, să putem interveni unde este nevoie. Nu este suficient ca ei să memoreze şi să reproducă, ci să îşi formeze competenţe şi abilităţi. Există o corelaţie între analfabetismul funcţional şi diferiţi alţi factori, cum ar fi dezvoltarea socio-economică, gradul de educaţie al părinţilor, modul în care se face formarea continuă a profesorilor”, a explicat aceasta.

În acelaşi context, Dumitru a anunţat că va propune în Guvern o ordonanţă de urgenţă prin care universităţile vor trebui să accepte dubla specializare, astfel încât se va forma o forţă de muncă calificată pentru învăţământul gimnazial.

„Propunem în viitorul apropiat în Guvern unele modificări tehnice, nu politice, la Legea Educaţiei. Am constatat că una dintre problemele pe care le avem acum, şi care se va acutiza în viitor, va fi lipsa profesorilor, pe motiv că de foarte mulţi ani am mers pe formula de monospecializare la licenţă. În universităţile româneşti, regula era ca la licenţă să ai dublă specializare, matematică şi fizică, biologie şi chimie, pentru a avea la nivel de gimanaziu o forţă de muncă calificată pentru asigurarea normei didactice. Una dintre măsuri pe care o propunem în OUG este acceptarea pentru universităţi a dublelor specializări la nivelul licenţei. Cred că acestea vor răspunde nevoilor din sistem şi vom putea vorbi despre posibilitatea de a avea profesori mai bine formaţi în aceste discipline ştiinţifice complementare”, a spus Dumitru.

Media europeană a analfabetismului funcţional este de 20%, ţinta fiind reducerea la 15% până în 2020. România ocupă ultimul loc din UE la acest capitol, iar la nivelul Europei extinse, se găseşte pe penultimul loc, fiind urmată doar de Albania.

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, consideră că manualele şcolare trebuie să fie clare şi să fie scrise pentru elev şi nu pentru ca un profesor să arate cât este de sofisticată este gândirea sa ştiinţifică, fiind nevoie de oameni care să ştie să scrie astfel de manuale.

„Fiind profesor de logică de foarte mulţi ani, am putut să fac un studiu comparativ şi aş putea să vă spun, chiar gândindu-mă la modul cum sunt concepute manualele în funcţie de culturile specifice din care provin autorii, spun absolut deschis, chiar dacă o să atrag iar anumite critici, cele mai bune manuale pe care le-am văzut au fost cele scrise în spaţiul anglo-saxon. În domeniul ştiinţific. Manuale clare, manuale scrise pentru elevi, nu pentru profesori, nu pentru colegi, deci nu sunt scrise pentru ca autorul să arate cât este de bine pregătit şi cât de sofisticată este gândirea lui ştiinţifcă, un manual ţintit pentru ca elevul să dorească să citească, să înveţe. Ar trebui făcut un efort să gândim oameni care să ştie să scrie manuale”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, manualul nu este singurul document didactic, nu este cheia pentru toate problemele educaţiei, dar în lipsa unor manuale bune nu se va putea dezvolta calitatea în educaţie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.