anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Ministrul Muncii la Iaşi: în PNRR suntem condamnaţi la sărăcie

GALERIE
ministrul budai, iasi
  • ministrul budai, iasi
- +

Marius Budăi susţine că un procent menţionat în Planul de Redresare ar împiedica indexarea pensiilor şi că va propune eliminarea lui. Prezent ieri la Iaşi, ministrul a mai spus că România a pierdut deja mai mult de un an în atragerea fondurilor europene

 

Prezent ieri la Iaşi, ministrul Muncii a marcat împlinirea a 6 luni de la instaurarea guvernului PSD-PNL, „după doi ani de zile în care nu s-a luat nicio măsură economică, nu s-a lansat niciun proiect”. Marius Budăi a dat ca exemplu şi faptul că autorităţile de management al fondurilor europene nu erau acreditate, la aproape un an de la debutul exerciţiului financiar 2021-2027 al UE. Asta înseamnă o întârziere de aproape doi ani în aplicarea pentru fondurile europene, a mai spus el. În schimb, „sunt deja proiecte semnate pe PNRR”, a adăugat ministrul, arătându-se convins că A7 – Autostrada Moldovei, finanţată prin acest plan – se va face.

Marius Budăi a precizat într-o conferinţă de presă că vede renegocierea PNRR „mult mai largă” decât până acum. El a remarcat lipsa oricărei menţiuni despre finanţarea sistemelor de irigaţii (managementul apei). Pe de altă parte, nu văd de ce în PNRR trebuie să fim condamnaţi la sărăcie”, s-a arătat el nemulţumit de includerea pensiilor speciale – a celor de serviciu, a revenit ministrul – în procentul stabilit din PIB pentru pensii, respectiv 9,4 la sută. „E un nonsens, pentru că pensiile din apărare se plătesc din acel procent de 2 la sută, pe reglementare NATO. Condamnarea la sărăcie înseamnă să nu mai majorăm pensiile până în 2070”, an care ar fi menţionat în PNRR, a susţinut ministrul Muncii.

„Aş merge pe rezolvarea inechităţilor, în principal”, a expus în continuare Marius Budăi o schiţă de rezolvare a problemei. Noi, în Legea 127, când am promovat-o în Parlament, am avut un procent de 11,7 la sută (din PIB; totuşi, procentul nu se regăseşte în textul legii, n.r.), conştienţi fiind că puterea economică a României nu ne poate duce chiar la media UE, 12,5-13 la sută, dar trebuie să tindem şi noi acolo. Eu aş elimina total procentul. Nu scrie nicăieri, în nicio lege a pensiilor din UE, şi chiar m-am interesat, nu scrie că ne încadrăm în atât. Nu scrie. Eu voi propune eliminarea procentului”, s-a angajat ministrul Muncii – referindu-se la procentul de 9,4 la sută care ar figura în PNRR. Marius Budăi a adăugat că atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială ar fi de acord cu această modificare, ca „fiecare stat membru să aibă independenţa de a-şi decide politicile sociale şi economice, respectând reglementările Tratatului” de aderare la UE. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.