Ministrul Tătaru, la Iaşi: Turismul, principala cauză a infectărilor. “Încă nu am trecut greul.”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ministrul Tătaru, la Iaşi: Turismul, principala cauză a infectărilor. “Încă nu am trecut greul.”

GALERIE
Nelu Tataru la Iasi
  • Nelu Tataru la Iasi
- +

Singurele excepţii de la această cauză, acolo unde au fost creşteri ale numărului de cazuri, sunt zonele cunoscute cu număr mare de navetişti

 

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, aflat sâmbătă în oraş, a confirmat datele furnizate în urmă cu câteva zile de “Ziarul de Iaşi”, când relatam că, în medie, 60% dintre cei noi confirmaţi pozitiv fac parte dintre ieşenii care au fost în concediu pe litoral sau în staţiuni montane aglomerate. Tătaru a mai spus că, în anumite zone, care nu implică transportul navetiştilor, turismul în zonele agomerate cumulat cu nerespectarea măsurilor de protecţie constituie principala cauză a noilor îmbolnăviri. “Avem cea mai mare rată în Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov şi Bucureşti. Dacă ne gândim la primele trei, acolo este strict transportul navetiştilor, şi pe locul 2 şi 3 este turismul. În celelalte zone, în schimb, pe locul întâi vin infectările din turism. Am văzut acele evaluări, în ultimele două zile, chiar în regiunea dumneavostră, aici, la Iaşi, în care se specifica că cei 60% dintre pozitivi sunt cei care au fost în concedii”, a declarat ministrul Sănătăţii la Iaşi. După cum a mai spus ministrul Nelu Tătaru, din evaluarea făcută în ultimele trei zile la nivel naţional reiese că în 15 judeţe există o creştere a ratei infectărilor, printre care şi Iaşul. “Erau şase din Transilvania, şase din Muntenia, trei din Moldova, şapte erau în staţionare, şi 19 erau în scădere. Rămâne să vedem evoluţia”, a subliniat ministrul Sănătăţii. Numărul mare de infectări se datorează faptului că nu au fost respectate regulile de distanţare socială şi normele de protecţie.

Tătaru pentru medici: Să mai tragem o dată împreună. Toţi îşi pun speranţa în noi

“În 15 mai am intrat în stare de alertă şi am început măsurile de relaxare. Am relaxat cu măsuri uşoare, uşor controlabile. Odată cu deschiderea teraselor, am avut ordine comune, ministrul Sănătăţii cu ministrul de resort. (…) Şi-au asumat, şi cei din HoReCa, şi cei care îşi desfăşurau alte activităţi economice, respectarea acestor reguli. Dacă aceste reguli se respectau, nu aveam probleme şi nu aveam o creştere accentuată a transmiterii în comunitate, sau aveam o creştere care era controlabilă. În momentul în care nu s-a respectat acest lucru, şi aţi văzut şi dumneavoastră ce se întâmplă şi pe Litoral, avem o transmitere. Litoralul este o zonă în care populaţia vine, îşi petrece o săptămână, se infectează, se reîntoarce în judeţele de baştină, şi acolo putem vedea creşterile”, a spus Nelu Tătaru.

Măsurile de relaxare şi sezonul estival au şters se pare din memoria colectivă amintirea stării de urgenţă. Dacă litoralul şi staţiunile montane sunt arhipline, în spitale cadrele medicale sunt epuizate fizic şi pshic. “Ne-am pregătit pentru această meserie. Eu sunt chirurg. Erau zile când stăteam la 14-15 operaţii în sală. Este un moment destul de greu. Ştiu că trăim oboseală, ştiu că trăim uneori toată dezamăgirea, sau frustrare, ca atunci când am crezut că am terminat şi a început şi mai greu. Tocmai pentru acest lucru le cer să mai tragem o dată împreună, fiindcă acest popor îşi pune speranţa în noi”, a spus ministru Nelu Tătaru.

Acesta a atras atenţia asupra pericolului, care nu a trecut, şi a făcut apel la solidaritatea medicilor de alte specialităţi decât infecţioase, ATI sau medicină de urgenţă. “Încă nu am trecut greul. Ajutându-ne unii pe alţii, rotindu-ne în schimburi, aşezându-ne pe nişte specialităţi care pot veni în colaborare cu aceste specialităţi de boli infecţioase, primiri urgenţe sau ATI. De aceea am recomandat ca, acolo unde avem spitale suport COVID, cazurile uşoare şi medii să fie supravegheate de tot ce înseamnă medici, indiferent de specializarea medicală, nu neapărat de medic de infecţioase sau ATI, supervizarea să fie făcută de un medic de boli infecţioase, externarea să fie supervizată de un medic de boli infecţioase, dar colegii din alte specialităţi, care în lunile iulie şi august au pacienţi mai puţini, să îi ajute pe colegii lor”, a mai spus Nelu Tătaru. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pesedistul bun, pesedistul rău

Cătălin ONOFREI

Pesedistul bun, pesedistul rău

În viitor, se vor înmulţi cazurile în care înţeleptul Vasile se va contra cu ţăranul Marcel! 

Filmuletul zilei

opinii

Din ce în ce mai buni

Briscan ZARA

Din ce în ce mai buni

Ideea pensionării la 70 de ani mi se pare bună, însă doar ca idee, nu ca lege. Pentru că se ştie faptul că românii sunt extrem de buni la interpretarea oricărui text, fie el biblic, politic sau legislativ, şi vor fi în stare să scoată din asta ceva cu totul şi cu totul diferit decât ce s-a intenţionat, chiar pervers.

Glose la Eminescu

Nicolae TURTUREANU

Glose la Eminescu

* „E ochiul lui/ atotcuprinzător,/ scăldându-ne-n lumină/ preacurată.// Poeţi ce-au fost,/ poeţi ce au să vină,/ traşi pe a poeziei sale roată.”

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

Mihai DORIN

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

În vremea lui, Eminescu a fost de puţini înţeles, de unii iubit, de mulţi urât. Nimic nou sub soare. Să înţelegi un om care venea din adâncul timpului, de la „izvoarele veşnice” din care, vorba lui Iorga, se nutresc „naţiile şi secolele”, nu era la îndemână decât spiritelor alese. Iar acestea erau puţine, într-un timp anomic, în care regulile le făceau parvenţii, năimiţii, patrioţii de profesie, speculanţii „frazei”, adică ai vorbelor fără duh, învăţate pe de rost, pentru a camufla adevărul vieţii. Cronicarul acelui timp e perceput a fi Caragiale, întrucât râsu-plânsu are mai mare trecere decât tragicul eminescian. Cei doi se întâlnesc însă în pasiunea de a devoala adevărulşi a vitupera impostura.

pulspulspuls

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Of, of, că grele vremuri am mai ajuns să trăim la Iaşi, stimaţi telespectatori, încât iote că nu trec două zile şi iar ne năpădesc informaţiile pe surse toate una şi una despre dosarele mai marilor zilei, fie Mihăiţă, fie dom’ Costel. 

Caricatura zilei

City manager

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.