Ministrul Transporturilor: Să ne gândim în 2030-2040 la trenuri cu 230/oră
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 06.03.2021

Ministrul Transporturilor: Să ne gândim în 2030-2040 la trenuri cu 230/oră

GALERIE
tren mare viteza
  • tren mare viteza
- +

În Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), prin care România vrea să obțină peste 9 miliarde de euro bani europeni pentru proiecte de transport, ar putea fi cuprinse lucrările de reabilitare și de eliminare a restricțiilor pe rețeaua de cale ferată, a anunțat vineri ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

„Ritmul de raparații nu ține pasul cu degradarea căii ferate. Cred că PNRR este o oportunitate să facem un salt și să investim până în 2026 în reabilitarea căilor ferate. Am face ce n-am făcut în ultimii 15 ani, să readucem calea ferată la viteza constructivă și să readucem călătorii pe calea ferată”, a spus Drulă.

„Ne concentrăm foarte mult pe autostrăzi, e partea cea mai vizibilă şi cea mai atrăgătoare - să deschidem noi segmente de autostradă, dar avem o reţea de drumuri naţionale, peste 16.000 km de drum naţional, peste 900 km de autostradă în exploatare, peste 10.000 km de cale ferată şi această reţea este scadentă la înreţinere”, a declarat vineri ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

„Asta ne doare foarte tare, pentru că nu circulăm doar pe noile autostrăzi în România, românii circulă foarte mult pe aceste căi ferate, pe aceste autostrăzi în exploatare. Îmi doresc să reducem acest decalaj, operaţiuni multi-anuale care nu s-au făcut”, a mai spus Drulă.

Potrivit ministrului, problema întreținerii deficitare revine la fondurile insuficiente care au tot venit doar de la buget.

„Din păcate, sursa de finanțare pentru aceste operațiuni trebuie să fie din bani naţionali. Aşa este împărțirea fondurilor: întreţinerea se face din bani naţionali, în timp ce construcţia de autostrăzi a trecut pe fonduri europene. Aici mă voi lupta, în bugetul de stat, şi asta e o miză mare, ca pe acest an să avem banii necesari ca să nu avem gropi, să nu avem macazuri stricate peste care se circulă cu 5 km/h”, a spus Drulă.

Până în 2030 reparații și reabilitări, trenuri de mare viteză după...

Ministrul a mai spus că dacă până acum investițiile pe calea ferată au fost în mare parte canalizate pe un singur și complex coridor feroviar - Constanța - București - Brașov - Arad - Curtici, pe următorul deceniu bani alocați rețelei feroviare ar trebui să meargă către reabilitări și aducere la zi a restul magistralelor, iar abia din 2030 România ar putea să se gândească la trenuri de mare viteză.

„Politica investițională a României din ultimii 15 ani a fost pe investiții mari, din fonduri europene, într-un singur coridor, pe coridorul 4 spre Curtici. Cu proiecte ample, de reconstrucție completă, în valoare de miliarde de euro, proiecte care durează 4-6-8-10 ani. Concentrarea pe un singur coridor a lăsat restul rețelei să se degradeze pentru că din bugetul de stat alocările au fost insuficiente an de an”, a spus Drulă.

„PNRR este o oportunitate foarte bună. Aș vrea să facem o schimbare de optică acolo, să nu ne gândim la partea feroviară din PNRR doar la aceste proiecte mari, enorme, de reconstrucție de la zero, ci să beneficiem de această șansă să facem ceea ce e și în numele programului, și anume o reformă. Să luăm bani pentru a face acele reînnoiri ale magistralelor, acele eliminări de puncte de restricții de viteză”, a spus Drulă.

„Ritmul de reparații de la Ministerul Transporturilor nu ține pasul cu degradarea căii ferate. Cred că PNRR este o oportunitate să facem un salt, să investim până în 2026 în reabilitarea căilor ferate - schimbare de șine, de traverse, de infrastructură de piatră spartă, terasament - am face ce n-am făcut în ultimii 15 ani, să readucem calea ferată la viteza constructivă și să readucem călătorii pe calea ferată, în momentul în care timpii scad și, de exemplu, nu mai faci 10 ore de la București la Timișoara”, a detaliat ministrul.

„Să ne gândim apoi în perspectivă, în următorul deceniu, în perioada 2030-2040 la trenuri de mare viteză, trenuri de peste 230 km/h”, potrivit lui Cătălin Drulă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.