Mircea M. Ţara: „Pentru majoritatea populaţiei nivelul la care este tehnologia acum este magie. Practic apeşi pe ecranul telefonului şi îţi ajunge coletul la uşă. E magie!”

În prezent, Mircea M. Ţara este copywriter într-una dintre cele mai mari agenţii de publicitate din ţară. În 2017 debutează în literatura fantasy cu „Inima dragonului”, în acelaşi an publicând şi nuvela „Secretul Regelui Nemuritor – Un prolog”. În 2019 publică „Căderea celor 7 turnuri” şi „Vrăjitoarea de foc”, toate aceste cărţi făcând parte din seria „Baladele Nlithiei”. Printre proiectele sale se numără şi un podcast SF, Biofy, o comedie care are loc în call center-ul unei companii de tehnologie, secţiunea de reclamaţii.

– Cărţi precum Stăpânul inelelor, Witcher, Game of Thrones sau Harry Potter au modelat efectiv generaţiile actuale. Pe când şi un autor român printre nume precum Tolkien, Sapkowski, RR Martin sau J. K. Rowling? E strict vorba de valoarea operelor sau vorbim şi de noroc, de oameni potriviţi la locul potrivit ori pur şi simplu de marketing inteligent?

– Eu sper că da, eu sper că vom vedea şi sper că vor fi şi citite. Sper că voi fi şi eu citit şi voi ajunge la nivelul acela. Cred că este vorba de o combinaţie. Ştim că în cazul lui Rowling, ea a fost refuzată de nenumărate ori. Ea scria seria Harry Potter într-o cafenea în timp ce îşi creştea singură copilul. În cazul ei a fost o şansă că a fost până la urmă publicată, apoi că a avut alături o editură suficient de puternică care să aibă în spate partea de marketing, dar cred că valoarea stă în ceea ce a scris şi cum a scris. Deci e mult talent acolo în aceste cărţi şi cred că de asta au ajuns să aibă succes.

– Prin urmare nu contează doar ideea, ci şi calitatea scriiturii.

– Categoric. Inclusiv în publicitate, în domeniul în care lucrez, o idee bună dacă nu este executată bine atunci ea cade în cap. Nu aduce rezultatele dorite. La fel, o idee bună de poveste dacă nu este scrisă bine atunci ea nu va ajunge la public, nu va fi plăcută.

– Aţi adus aminte de domeniul în care lucraţi. Pe Linkedin, la descriere, aveţi: Father. Copywriter. Fantasy writer. Podcast creator. Curious 24/7 (tată, specialist publicitate, scriitor de fantasy, creator de podcast, curios 24/7) . E în ordinea importanţei sau a priorităţilor înşiruirea? Îmi dau seama că cea de tată e fără echivoc pe prima poziţie, dar e valabil şi pentru celelalte?

– Da, în mare parte da (râde). În primul rând sunt tată şi soţ. Am un băiat de doi ani şi o fetiţă de 4 ani. Apoi, cea mai mare parte e ocupată de job, de funcţia de copywriter la McCann Group România, job care necesită şi partea asta de imaginaţie, de inventat lumi, poveşti. Şi da, celelalte pot fi puse oarecum într-o ordine aleatorie. Sunt şi creator de podcast. Biofy, o mini serie SF care poate fi ascultată pe Spotify. Acţiunea are loc într-un call center din viitor, unde un AI (inteligenţă artificială) îţi răspunde la orice întrebare cu „nu se poate” practic.

– Un podcast inspirat din ceea ce trăim şi noi astăzi. Vedem că tehnologia este o prelungire a noastră astăzi. În viitor această tehnologie ar putea să fie parte din noi. Vă sperie ideea că s-ar putea, la un moment dat, vom avea tot mai multe părţi mecanice acest lucru ne va răpi abilitatea de a ne imagina lumi?

– Încă, şi subliniez „încă”, nu mă sperie. Pentru că sunt curios 24/7, iar asta mă ajută şi în natura scriiturii şi a job-ului, am aruncat un ochi şi în domeniul ăsta al inteligenţei artificiale şi mai mult mă intrigă. Este acest „neural links” al lui Elon Musk, proiect care vrea să ajute persoanele cu diferite afecţiuni să depăşească minusurile cu care vin. Există un mare potenţial de bine şi cred că depinde de noi dacă limităm potenţialul tehnologiei, fie că este „add on”, fie integrată în noi, pentru bine sau nu. Şi astăzi există oameni care folosesc tehnologia pentru lucruri mai puţin frumoase, pentru a înşela de exemplu.

– Putem începe să asemănăm tehnologia de astăzi cu magia?

– Este o asemănare foarte mare. Aş spune că pentru majoritatea populaţiei nivelul la care este tehnologia acum este magie. Practic apeşi pe ecranul telefonului şi se întâmplă lucuri. Îţi ajunge coletul la uşă. E magie! Arthur C. Clarke spunea că orice tehnologie suficient de avansată este magie pentru neiniţiaţi.

– Revenind la calitatea de „tată”, care va fi prima carte fantasy pe care o veţi recomanda copiilor dumneavoastră?

– Eu am un plan. De câţiva ani le spun prietenilor, colegilor că dacă vor să îmi cumpere un cadou de ziua mea atunci să îmi cumpere următoarea carte din seria „Discworld”. Planul meu este să am, până ajung ei la vârsta de 8-9 ani, toată seria, toate cele 41 de cărţi şi să le recitesc împreună cu ei. Sunt abia pe la jumătate, dar mai am vreo 5 ani până ajung la vârsta la care pot digera aceste cărţi.

– Aţi ţintit către o serie cu multe volume pentru a vă asigura că o să-i prindă lectura sau e universul dumneavoastră preferat?

– În primul rând pentru că îmi place mie Sir Terry Pratchett şi modul lui de a scrie. Încă învăţ de la el. În plus, fiecare carte e o poveste în sine. Dacă o citeşti singură atunci te poţi bucura de poveste. Şi sunt cărţi pe care le poţi citi la 9 ani, cu înţelegerea pe care o ai la acea vârstă, sau la maturitate pentru umorul negru, fin, britanic, să observi critica socială şi toate în această serie fantasy pentru copii.

– Ce preferaţi, unicornii sau trolii?

– Cred că aleg trolii. De obicei este văzut ca un idiot. Ai putea să te joci foarte frumos cu el ca şi personaj. Să-l faci un mic geniu, însă „trol” mare, deci să vii cu acest twist. Şi cred că într-o luptă ar putea face faţă unui unicorn. Are până la urmă doar un corn (râde).

– Sistem de magie închis sau deschis?

– Sistemul pe care îl folosesc eu este unul mai deschis, lucrurile sunt un pic personalizate în funcţie de fiecare utilizator de magie. Principiul este: cu cât o exersezi, cu atât poţi folosi mai multă. E ca un muşchi. Sau îmi place să fac analogia dintre magie şi credinţă.

FILIT 2023 este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi şi s-a desfăşurat sub patronajul UNESCO şi al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Festivalul a fost finanţat de Ministerul Culturii, susţinut de Moldmetal, sprijinit de Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Cărtureşti, Iulius Group, SCC, MOBEXPERT, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Arcadia.

Publicitate și alte recomandări video