Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Când vine vorba de poveştile de succes ale comunelor din România avem câteva exemple, ce-i drept, puţine la număr, dar care sunt atât de „rostogolite“ în media românească naţională sau regională, încât mulţi dintre noi le putem asocia caracteristicile principale cu numele acestora, chiar dacă n-am fost niciodata la: Ciugud (Alba), care ar fi atras foarte multe fonduri europene, Floreşti (Cluj), cea mai populată comună a ţării, ce are şi unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere demografică, Miroslava (Iaşi), devenită cea mai mare comună a judeţului nostru, având şi unul dintre cele mai mari bugete locale din ţară, sau Giroc (Timiş), ce şi-a asfaltat şi cărările spre ogoarele din extravilan.
Această enumerare relevă un fapt: nu e vorba de ceea ce înţelegem în mod normal prin rural, ci de comune situate în imediata proximitate a unor aşezări urbane. Unele dintre acestea au devenit componente ale aglomeraţiilor urbane morfologice (parte a spaţiului construit continuu al marelui oraş), fiind aşezări dormitor, care au înregistrat creşteri spectaculoase: Floreştii au crescut de 6 ori în intervalul 1992-2017 (de la 5,5, la peste 33 mii locuitori - potrivit INSSE), Dumbrăviţa (Timiş) a crescut de aproape 4 ori, în acelaşi interval (de la 2,7, la 10,2 mii), iar Valea Lupului (Iaşi), Giroc sau Miroslava şi-au triplat populaţia.
Unele dintre aceste aşezări ale navetiştilor au atras localizări ale marilor companii, devenind ele însele destinaţie a migranţilor diurni. Ierarhia după cifra de afaceri sau după numărul de salariaţi e posibil să se datoreze şi priceperii autorităţilor locale, ce au speculat oportunităţi, precum proximitatea marelui oraş sau poziţia în raport cu infrastructura de transport: Ghiroda (Timiş), cu o cifră de afaceri de 3,8 miliarde lei, realizată de 982 de agenţi economici şi 6.922 de salariaţi (2016, cf. topfirme.com), Cristian (Braşov), cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, realizată de 720 de agenţi economici şi de către 7.945 salariaţi, Miroslava, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde lei, realizată de 1.641 de agenţi economici şi 4.474 de salariaţi, Giroc, cu 1,7 miliarde lei, Floreşti şi Dumbraviţa - cu peste 1,5 miliarde lei etc. Unele dintre aceste aşezări şi-au rezolvat problemele de infrastructură, altele sunt pe cale de a şi le rezolva, dar…
Dar dincolo de aceste cifre, îmbucurătoare pentru mulţi dintre noi, există şi o altfel de realitate teritorială: ambuteiajele de la orele de vârf de la porţile oraşelor, alimentate de miile sau zecile de mii de maşini ale locuitorilor din periurban, care practică naveta sau se deplaseaza aproape zilnic spre serviciile pe care le pune la dispoziţie doar marele oraş. A parcurge distanţa de la Gilău, până la Polus Center (intrarea vestică a Clujului) în mai bine de o oră a intrat deja în practica diurnă. De asemenea, zeci de minute le trebuie şi celor din Valea Adâncă, Vişan sau Valea Lupului să ajungă în Iaşi în intervalele de vârf.
Toata lumea ştie ca Miroslava e povestea de succes a Iaşului, că e a doua comună ca mărime din proximitatea unui oraş regional al Romaniei (după Floreştii Clujului), fiind şi unitatea administrativă care gestionează unul dintre cele mai mari bugete locale. Că are 18 sau 30 de mii de locuitori, aşa cum susţine primarul localităţii într-un articol recent apărut în ZDI, e poate mai puţin important! Statistica oficială ascunde deseori rezidenţa şi/sau domiciliul unui număr însemnat de locuitori, care preferă să aibă în continuare domiciliul (sau viza de reşedinţă) în oraşul mare din apropiere, din varii motive - unele întemeiate (chestiuni legate de birocraţie), altele pur psihologice. Ceea ce e cu adevărat important pentru această comună, care în prezent are o populaţie oficială similară unui oraş ca Târgu Neamţ, Moineşti sau Câmpulung Moldovenesc, e sa aibă o guvernanţă locală capabilă să ofere locuitorilor săi servicii de tip urban!
Ca şi primarul comunei, sunt convins ca Miroslava va mai creşte. 35 sau 40 de mii de locuitori mi se pare o cifră rezonabilă peste vreo 10-15 ani. Acestă dimensiune înseamnă o populaţie superioară oraşelor Paşcani, Tecuci sau Oneşti. Pentru că va atrage populaţie relativ tânără şi activă, raportul dintre populaţia salariată şi numărul de locuitori va fi mult mai mare decât media naţională. Vreo 20 de mii de salariaţi ar înseamna mai mult decât are în prezent Romanul, Bârladul sau Vasluiul! În plus, toţi locuitorii recenţi sunt mari consumatori de servicii urbane.
Nu toate sunt pe roze acum! Logica urbanistică şi teritorială a comunei e precară! Nimic din funcţiile şi morfologia zonelor construite nu e în logica urbanistică a comunei. Implantările imobiliare (de toate tipurile) sunt construite în raport cu centrul urban Iaşi, iar dotarea cu servicii de proximitate e mult inferioară cerinţelor unei localităţi cu o asemenea talie! Acum, că Miroslava şi satele componente au majoritatea străzilor asfaltate şi dotări infrastructurale de tip urban, autorităţile ar trebui să-şi concentreze atenţia spre crearea unei logici funcţionale interne a comunei, căreia îi lipseşte un centru capabil să pună la dispoziţia locuitorilor săi toate serviciile de proximitate de care are nevoie o asemenea comunitate aflată în creştere, pentru a fi la scara infralocală o entitate teritorială cvasi-autonomă faţă de Iaşi.Astfel, serviciile comerciale, de învăţământ preuniversitar (e nevoie de mai multe scoli şi gradiniţe, eventual particulare, pentru asigurarea calităţii învăţământului la cerinţele părinţilor), de sănătate, de recreere, inclusiv parcuri, vor face inutile multe dintre deplasările către oraş. Exemplele de bune practici trebuie să fie căutate în zona centrală si vestică a Europei, pentru ca, dacă ne vom îndrepta atenţia către Miroslava Clujului (Floreştii), nu vom avea decât un exemplu de „nu faceţi ca ei“!
P.S. - Cu aceleaşi probleme se confruntă toate comunele aflate în expansiune din proximitatea marilor oraşe!
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
Cuvinte cheie: + Miroslave, George Țurcănașu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |