Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Miroslave

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Când vine vorba de poveştile de succes ale comunelor din România avem câteva exemple, ce-i drept, puţine la număr, dar care sunt atât de „rostogolite“ în media românească naţio­nală sau regională, încât mulţi dintre noi le putem asocia caracteristicile principale cu numele acestora, chiar dacă n-am fost niciodata la: Ciugud (Alba), care ar fi atras foarte multe fonduri europene, Floreşti (Cluj), cea mai populată comună a ţării, ce are şi unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere demografică, Miroslava (Iaşi), devenită cea mai mare comună a judeţului nostru, având şi unul dintre cele mai mari bugete locale din ţară, sau Giroc (Timiş), ce şi-a asfaltat şi cărările spre ogoarele din extravilan.

Această enumerare relevă un fapt: nu e vorba de ceea ce înţelegem în mod normal prin rural, ci de comune situate în imediata proximitate a unor aşezări urbane. Unele dintre acestea au devenit componente ale aglomeraţiilor urbane morfologice (parte a spaţiului construit continuu al marelui oraş), fiind aşezări dormitor, care au înregistrat creşteri spectaculoase: Flo­reştii au crescut de 6 ori în intervalul 1992-2017 (de la 5,5, la peste 33 mii locuitori - potrivit INSSE), Dumbrăviţa (Timiş) a crescut de aproape 4 ori, în acelaşi interval (de la 2,7, la 10,2 mii), iar Valea Lupului (Iaşi), Giroc sau Miroslava şi-au triplat populaţia.

Unele dintre aceste aşezări ale navetiştilor au atras localizări ale marilor companii, devenind ele însele destinaţie a migranţilor diurni. Ierarhia după cifra de afaceri sau după numărul de salariaţi e posibil să se datoreze şi priceperii autorităţilor locale, ce au speculat oportunităţi, precum proximitatea marelui oraş sau poziţia în raport cu infrastructura de transport: Ghiroda (Timiş), cu o cifră de afaceri de 3,8 miliarde lei, realizată de 982 de agenţi economici şi 6.922 de salariaţi (2016, cf. topfirme.com), Cristian (Braşov), cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, realizată de 720 de agenţi economici şi de către 7.945 salariaţi, Miroslava, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde lei, realizată de 1.641 de agenţi economici şi 4.474 de salariaţi, Giroc, cu 1,7 miliarde lei, Floreşti şi Dumbraviţa - cu peste 1,5 miliarde lei etc. Unele dintre aceste aşezări şi-au rezolvat problemele de infrastructură, altele sunt pe cale de a şi le rezolva, dar…

Dar dincolo de aceste cifre, îmbucurătoare pentru mulţi dintre noi, există şi o altfel de realitate teritorială: ambuteiajele de la orele de vârf de la porţile oraşelor, alimentate de miile sau zecile de mii de maşini ale locuitorilor din periurban, care practică naveta sau se deplaseaza aproape zilnic spre serviciile pe care le pune la dispoziţie doar marele oraş. A parcurge distanţa de la Gilău, până la Polus Center (intrarea vestică a Clujului) în mai bine de o oră a intrat deja în practica diurnă. De asemenea, zeci de minute le trebuie şi celor din Valea Adâncă, Vişan sau Valea Lupului să ajungă în Iaşi în intervalele de vârf.

Toata lumea ştie ca Miroslava e povestea de succes a Iaşului, că e a doua comună ca mărime din pro­ximitatea unui oraş regional al Romaniei (după Floreştii Clujului), fiind şi unitatea administrativă care gestionează unul dintre cele mai mari bugete locale. Că are 18 sau 30 de mii de locuitori, aşa cum susţine primarul localităţii într-un articol recent apărut în ZDI, e poate mai puţin important! Statistica oficială ascunde deseori rezidenţa şi/sau domiciliul unui număr însemnat de locuitori, care preferă să aibă în continuare domiciliul (sau viza de reşedinţă) în oraşul mare din apropiere, din varii motive - unele întemeiate (chestiuni legate de birocraţie), altele pur psihologice. Ceea ce e cu adevărat important pentru această comună, care în prezent are o populaţie oficială similară unui oraş ca Târgu Neamţ, Moineşti sau Câmpulung Moldovenesc, e sa aibă o guvernanţă locală capabilă să ofere locuitorilor săi servicii de tip urban!

Ca şi primarul comunei, sunt convins ca Miro­slava va mai creşte. 35 sau 40 de mii de locuitori mi se pare o cifră rezonabilă peste vreo 10-15 ani. Acestă dimensiune înseamnă o populaţie superioară oraşelor Paşcani, Tecuci sau Oneşti. Pentru că va atrage po­pulaţie relativ tânără şi activă, raportul dintre populaţia salariată şi numărul de locuitori va fi mult mai mare decât media naţională. Vreo 20 de mii de salariaţi ar înseamna mai mult decât are în prezent Romanul, Bârladul sau Vasluiul! În plus, toţi locuitorii recenţi sunt mari consumatori de servicii urbane.

Nu toate sunt pe roze acum! Logica urbanistică şi teritorială a comunei e precară! Nimic din funcţiile şi morfologia zonelor construite nu e în logica urbanistică a comunei. Implantările imobiliare (de toate tipurile) sunt construite în raport cu centrul urban Iaşi, iar dotarea cu servicii de proximitate e mult in­ferioară cerinţelor unei localităţi cu o asemenea talie! Acum, că Miroslava şi satele componente au majoritatea străzilor asfaltate şi dotări infrastructurale de tip urban, autorităţile ar trebui să-şi concentreze atenţia spre crearea unei logici funcţionale interne a comunei, căreia îi lipseşte un centru capabil să pună la dispoziţia locuitorilor săi toate serviciile de proximitate de care are nevoie o asemenea comunitate aflată în creştere, pentru a fi la scara infralocală o entitate teritorială cvasi-autonomă faţă de Iaşi.Astfel, serviciile comerciale, de învăţământ preuniversitar (e nevoie de mai multe scoli şi gradiniţe, eventual particulare, pentru asigurarea calităţii învăţământului la cerinţele părinţilor), de sănătate, de recreere, inclusiv parcuri, vor face inutile multe dintre deplasările către oraş. Exemplele de bune practici trebuie să fie căutate în zona centrală si vestică a Europei, pentru ca, dacă ne vom îndrepta atenţia către Miroslava Clujului (Floreştii), nu vom avea decât un exemplu de „nu faceţi ca ei“!

P.S. - Cu aceleaşi probleme se confruntă toate comunele aflate în expansiune din proximitatea marilor oraşe!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri