Vineri, producătorii celui mai recent film Mission: Impossible au renunţat la încercarea de a obţine permisiunea pentru zeci de aterizări de elicopter pe Svalbard, arhipelagul arctic protejat, aflat la jumătatea distanţei dintre Norvegia şi Polul Nord, unde urşii polari depăşesc numărul oamenilor.

La începutul acestei săptămâni, realizatorii Mission: Impossible – Dead Reckoning Part Two, care urmează să fie lansat în 2024, încercau să conteste decizia guvernatorului din Svalbard de a le refuza permisele de aterizare pentru filmare.

Autorităţile locale au refuzat permisiunea pentru aterizările de 40 de elicoptere pe diferite locaţii solicitate de PolarX, compania de producţie implicată, invocând îngrijorări legate de perturbarea faunei sălbatice.

Potrivit postului public NRK, filmările unor scene au început săptămâna aceasta în Svalbard, cu echipele în zonă şi nava PolarXplorer, care a fost închiriată pentru producţie, acostată în Longyearbyen, capitala de facto a arhipelagului.

Cruise, care a fost fotografiat joi pe străzile din Longyearbyen, a refuzat să discute problema cu ziarul local, Svalbardposten, spunând doar: „Este minunat să fii aici”. Însă, compania de producţie a abandonat încercarea de a determina agenţia de mediu din Norvegia să anuleze decizia guvernatorului.

„Tocmai am fost informaţi că echipa de producţie a filmului a renunţat la reclamaţia pe această temă”, a spus un purtător de cuvânt al agenţiei. „Compania de producţie a spus că are alte soluţii. Nu ne ocupăm acum de plângere pentru că au renunţat. Au vrut ca agenţia noastră să anuleze decizia guvernatorului, dar au renunţat la plângere, aşa că nu ştiu ce fel de soluţii au găsit”, a spus el.

Un purtător de cuvânt al PolarX a refuzat să comenteze această chestiune, invocând un acord general de nedezvăluire a producţiei. Potrivit unei scrisori trimise de avocaţii companiei de producţie, care a fost obţinută de Svalbardposten, s-a ajuns la un acord.

„În timp ce o plângere la agenţia norvegiană de mediu a fost considerată necesară din cauza presiunii timpului, producţia a lucrat continuu la soluţii alternative pentru a răspunde preocupărilor guvernatorului”, se spune în scrisoare. „Acest lucru a avut succes, iar părţile nu sunt nevoite să menţină plângerea.”

Presa locală a raportat că decizia s-a bazat pe secţiunea 73 din Legea Mediului Svalbard, care impune ca traficul pe arhipelag „să nu deterioreze sau să degradeze mediul natural... sau să nu conducă la deranjarea inutilă a oamenilor sau a vieţii sălbatice”. PolarX a făcut recurs împotriva deciziei.

Svalbard, care are o populaţie umană de 2.700, este un refugiu pentru o mare varietate de specii, inclusiv vulpi arctice, foci-cu-barbă, morse, reni Svalbard, cinci specii de foci, 12 specii de balene şi aproximativ 3.000 de urşi polari.

Presa norvegiană a declarat că PolarX a subliniat în cererea sa că „producţiile anterioare din Svalbard au avut o audienţă globală, răspândind înţelegerea vieţii sălbatice şi istoriei arctice” şi promovând „o viziune pozitivă... asupra mediului”.

Însă autorităţile din Svalbard au decis că, având în vedere „scopul acestor zboruri”, nu se poate acorda permisiunea pentru aterizarea elicopterelor, în parte din cauza precedentului pe care îl poate crea „în contextul obiectivului de limitare a traficului pe Svalbard”.

Şefa pentru protecţia mediului din arhipelag, Kristin Heggelund, a declarat pentru NRK că scopul este menţinerea „un mediu aproape neatins”. Permisele de aterizare au fost acordate recent, dar mai ales pentru documentare despre animale sălbatice, a spus ea.

„Acesta este un tip complet diferit de utilizare a elicopterului”, care depăşeşte survolarea şi aterizarea ocazională, a spus ea. „Este un lungmetraj. Ei vor să folosească aterizările elicopterelor ca parte a filmului propriu-zis, deci cu activitate considerabilă la sol.”

Nu toţi locuitorii din Svalbard au fost mulţumiţi de interdicţie. Ronny Brunvoll, şeful Visit Svalbard, a pus la îndoială dacă este „logic şi necesar să fim atât de categoric în abordarea activităţilor de afaceri din arhipelag”.

„Mă întreb dacă este necesar de fiecare dată când interesele de conservare se întâlnesc cu interesele de afaceri”, a adăugat el. „Recunoaştem că protecţia naturii vulnerabile are prioritate. Dar, în acelaşi timp, trebuie să existe o prezenţă şi activitate norvegiană pe insule.”

Asociaţia locală de afaceri a spus că ar putea fi făcute excepţii pentru filme importante care ar putea spori imaginea Svalbardului, care a servit drept fundal pentru filme, inclusiv filmul din seria Bond din 2002, Die Another Day.

Cu toate acestea, Aleksander Øren Heen, ministrul mediului, a declarat pentru că principiul politicii din Svalbard este că „în cazul unui conflict între protecţia mediului şi alte interese, mediul are prioritate”..