Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Misterul evoluţiei bacteriei care cauzează holera elucidat (VIDEO)

GALERIE
cercetare
  • cercetare
- +

O echipă de cercetători canadieni şi australieni a identificat tulpina bacteriei holerei, responsabilă pentru o pandemie care a făcut milioane de morţi în secolul al XIX-lea, reuşind să secvenţieze, pentru prima dată, genomul acestui agent patogen, relatează AFP.

Lucrând cu o porţiune bine conservată a intestinului unei victime, cercetătorii au reuşit astfel să rezolve misterul acestei bacterii, care continuă să facă ravagii şi în ziua de azi, în cele mai sărace ţări din lume. Lucrările oamenilor de ştiinţă au fost publicate miercuri în prestigioasa revistă medicală americană New England Journal of Medicine.

Descoperirea are o importanţă deosebită pentru că, până în prezent, cercetătorii nu au reuşit să identifice primele tulpine ale bacteriei Vibrio clolerae, un agent patogen care se dezvoltă în apă.

'Această realizare ne permite să îmbunătăţim considerabil înţelegerea originilor acestei bacterii şi ne dă speranţa găsirii unor tratamente mai bune sau chiar prevenirea' bolii, explică autorii studiului.

Ei au putut confirma primul din două tipuri de holeră, considerat responsabil pentru cinci din cele mai grave şapte epidemii ale secolului al XIX-lea. Aproape toate aceste epidemii au pornit din Golful Bengal, precizează agenţia franceză de presă.

'Înţelegerea evoluţiei unei maladii infecţioase reprezintă un potenţial enorm pentru înţelegerea epidemiologiei sale, a modului în care a evoluat de-a lungul timpului şi a factorilor care i-au favorizat transmiterea de la om la om', explică dr. Hendrik Poinar, profesor de genetică de la Universitatea McMaster, în Canada, unul din coautorii studiului.

Originea bacteriei care cauzează holera a rămas mult timp un mister, în condiţiile în care cercetătorii nu au putut examina eşantioane vechi. Acest agent patogen rămâne doar în intestinele victimelor, astfel încât nu există resturi de ADN ale bacteriei în dinţi sau oase.

Geneticienii au avut acces la o colecţie de ţesuturi umane conservate într-un muzeu de istorie medicală din Philadephia, iar ADN-ul bacteriei utilizat pentru studiu a fost extras din intestinul unui bărbat care a murit de holeră în 1849.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în lume apar în fiecare an între trei şi cinci milioane de noi cazuri de holeră, care provoacă între 100.000 şi 120.000 de decese. (Agerpres)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri