anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

Misterul Marii Pete Roşii de pe Jupiter, aproape de a fi dezlegat

GALERIE
jupiter
  • jupiter
- +

Misterul Marii Pete Roşii, uriaşa furtună din atmosfera lui Jupiter care continuă de secole, este aproape de a fi dezlegat, conform space.com.
Marea Pată Roşie este cea mai uşor de identificat trăsătură de la suprafaţa lui Jupiter - o furtună care se întinde pe aproximativ 20.000 de kilometri şi are o lăţime de 12.000 de kilometri - adică de aproape 3 ori mai mare decât Pământul. În zonele de la marginea acestei furtuni vântul atinge viteze de peste 680 km/h. Această furtună gigantică a fost consemnată pentru prima dată oficial, într-un document astronomic, în 1831 şi este probabil că a fost observată încă din 1665. "Pornind de la teoriile curente despre furtuni, Marea Pată Roşie ar fi trebuit să dispară după câteva decade de la formarea ei", a comentat Pedram Hassanzadeh, specialist în dinamica fluidelor de la Universitatea Harvard. "În schimb, această furtună persistă de secole".
Furtunile de orice fel, inclusiv Marea Pată Roşie, ar trebui să dispară, conform teoriei, sub incidenţa mai multor factori. Spre exemplu, undele şi turbulenţele din interiorul furtunii şi din jurul său contribuie treptat la scăderea energiei vânturilor care formează respectivele furtuni. De asemenea, furtunile pierd energie şi prin emisii de căldură. Mai mult decât atât, Marea Pată Roşie se află între două puternice curente paralele din atmosfera lui Jupiter care se deplasează în direcţii opuse şi care, teoretic, ar fi trebuit să-i încetinească viteza de rotaţie. Dar Marea Pată Roşie nu este singurul vortex misterios. De fapt, vortexurile în general, inclusiv cele formate în oceanele şi atmosfera terestră, durează de fapt perioade mai mari de timp decât pot explica teoriile actuale.
Pentru a rezolva misterul perenităţii Marii Pete Roşii, Hassanzadeh şi Marcus au dezvoltat un nou model computerizat 3D de înaltă rezoluţie privind evoluţia marilor vortexuri. Modelele privind evoluţia vortexurilor se concentrează în special asupra curenţilor din plan orizontal, curenţi care sunt cei mai încărcaţi energetic. Vortexurile cuprind însă şi curenţi verticali, însă aceştia au un nivel energetic mult mai scăzut. Cei doi cercetători au ajuns acum la concluzia că aceşti curenţi verticali pot oferi răspunsul căutat cu privire la longevitatea Mari Pete Roşii: atunci când furtuna pierde din energie, curenţii verticali mută mase de gaze fierbinţi şi reci înspre şi dinspre furtună, restaurând o parte din energia vortexului. În general, astfel de vortexuri, fie că este vorba de cel de pe Jupiter, fie că este vorba de cele din oceanele terestre, se disipează de până la 100 de ori mai lent decât s-a crezut iniţial.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.