UPDATE

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a transmis o serie de precizări după publicarea textului de astăzi din „Ziarul de Iași”.

„Sfințenia nu este contagioasă. Pelerini sau nu, de aici înțelegem două lucruri. Primul: ceea ce este sfânt nu se află sub puterea stricăciunii, a răutății, a bolilor. Dimpotrivă. Cele sfinte sunt pentru creștini izvor de vindecare, de mângâiere, de întărire. Nu de azi, de ieri, ci de două milenii. Al doilea: de sfințenie nu te poți „molipsi”. Atingerea mecanică, atitudinea superstițioasă nu ajută. E nevoie și de o credință care, mai devreme sau mai târziu, să se vădească în fapte bune, bineplăcute lui Dumnezeu și în folosul oamenilor. Așadar, e nevoie de discernământ și de evlavie înțeleaptă. Mai ales în aceste vremuri grele”, a declarat pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor.

TEXT INIȚIAL

Pelerinajul Sfintei Parascheva se apropie săptămână viitoare, iar Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a luat, alături de autorităţile locale şi Jandarmerie, măsuri fără precedent în încercarea de a elimina aglomeraţiile şi riscul ca oamenii să se infecteze cu virusul SARS-COV-2.

Însă, în săptămânile dinaintea pelerinajului, peisajul Iaşului arată cum se poate mai neprimitor pentru potenţialii zeci de mii de pelerini: spitalele sunt pline până la refuz de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, Iaşul e în permanenţă pe prima poziţie în topul infectărilor din ţară, în urma Bucureştiului, şi mesajele trimise de la autorităţi sunt din ce în ce mai dure.

Pelerinii au venit deja la Iaşi

Încă din acest weekend, câteva sute de pelerini au fost deja şi s-au închinat la Mitropolie, în grup organizat, la moaştele Sfintei Parascheva.

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au precizat pentru „Ziarul de Iaşi” că speranţa lor este ca oamenii să asculte de îndemn şi să vină mai din timp, mai ales că moaştele Sfintei vor fi scoase, într-o procesiune, şi amplasate pe baldachinul împodobit cu flori încă de joi, 8 octombrie.

De altfel, baldachinul este deja ridicat, asamblat şi urmează să fie împodobit zilele următoare de aceeaşi familie Buştei, care vine an de an de la Bucureşti cu o camionetă plină de flori.

Baldachinul este amplasat în acelaşi loc ca în fiecare an, pe platoul din spatele Catedralei Mitropolitane, înspre Facultatea de Teologie Ortodoxă, însă asemănările faţă de anii anteriori se opresc aici.

Anul acesta s-a luat decizia, la nivelul Mitropoliei, ca pelerinii să intre şi să stea la rând în şir indian, chiar dacă sunt din aceeaşi familie, cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie sanitară impuse (purtarea măştii, dezinfectarea mâinilor la intrarea la rând şi, periodic, pe traseu, cât şi păstrarea unei distanţe fizice de minimum 1,5-2 metri).

„Le-am adresat rugămintea, chiar dacă sunt membri din aceeaşi familie, să stea câte unul în rând, exceptând situaţiile în care o anumită persoană are nevoie de sprijinul cuiva care are probleme de deplasare şi atunci poate are nevoie de sprijin. Am cerut ca fiecare să poarte mască pe faţă, având conştiinţa că poată să asigure o protecţie - e la fel ca centura de siguranţă în maşină, chiar dacă nu te asigură că vei scăpa în caz de accident, îţi poate fi de folos în multe situaţii”, a explicat pr. Marian Timofte, implicat în procesul de organizare.

Coada s-ar putea lungi pe ambele splaiuri ale Bahluiului

Una dintre principalele măsuri luate, sub îndrumarea Jandarmeriei, este crearea unui culoar şerpuit, în parcarea dintre Facultate şi Catedrala Mitropolitană, pe modelul cozii de la aeroport, care să poată ţine în zona respectivă 700 - 800 de persoane, chiar dacă se află în şir indian, una în spatele celeilalte.

Jandarmii au început deja să instaleze gardurile, astfel încât culoarele ce şerpuiesc să aibă o distanţă de măcar doi metri între ele.

O altă sugestie a Primăriei se dovedeşte greu de implementat. Într-o şedinţă comună, reprezentanţii administraţiei locale au impus crearea unui culoar separat pentru persoanele care sunt mai vulnerabile în faţa infecţiei cu COVID-19.

Momentan, există discuţii pentru crearea unei căi de acces pe lângă Casa Nicodim, pe la Librăria Doxologia, pe unde să intre categoriile aflate în risc: oamenii în vârstă, mamele cu copii foarte mici în braţe, care pot fi ajutaţi să se închine fără să mai stea la rând.

Reprezentanţii Mitropoliei atrag însă atenţia asupra faptului că mulţi oameni vin şi pentru ideea de a sta la coadă, de căinţă în aşteptarea închinării, astfel încât aceştia s-ar putea să se aşeze la coadă în ciuda existenţei acestui culoar separat de acces.

O altă îngrijorare ţine de lungimea cozii: în anii trecuţi, în maximum 3 kilometri de coadă încăpeau câteva zeci de mii de persoane, iar acum, cu distanţarea fizică şi aşezarea în şir indian, într-un kilometru nu pot încăpea mai mult de câteva sute de persoane.

O măsură de urgenţă pe care sunt pregătiţi să o implementeze autorităţile implică şi blocarea Splai Bahlui Mal Drept, în felul următor: rândul de pelerini să înceapă din dreptul bulevardului Nicolae Iorga, să meargă pe splai până la Podului Cantemir, unde trece peste Bahlui şi merge pe traseul stabilit din anii trecuţi, până în dreptul străzii Alexandru Ipsilanti (înainte de Lukoil).

Dar reprezentanţii Mitropoliei nu cred că se va ajunge la o astfel de situaţie.

„Nu cred că va fi chiar aşa. Am vorbit cu organizatorii din anii trecuţi de deplasări de pelerini la Iaşi şi ne-au confirmat că vin cu mult mai puţini oameni. Din presă înţeleg şi că nu vor mai veni autocarele de la Voluntari. Ne aşteptăm ca în urma măsurilor să se lungească coada, dar nu chiar atât de mult încât să fie nevoie să folosim ambele splaiuri. Din punctul meu de vedere, splaiul drept nu va fi folosit deloc”, a explicat pr. Marian Timofte.

"Fiecare îşi manifestă cinstirea la racla sfintei aşa cum simte"

O problemă majoră cu care se confruntă reprezentanţii mitropoliei nu datează de anul acesta şi au rugat mereu credincioşii să înceteze cu acel obicei.

Este vorba despre atingerea raclei cu tot felul de obiecte, bagaje personale, pe care le aduc de acasă şi le apropie de raclă cu moaştele Sfintei Parascheva, uneori le aşază deasupra sau ţin rândul în loc scoţând din bagaje din ce în ce mai multe articole.

„Riscăm să cădem într-o zonă a superstiţiilor, cu atât mai puţin s-ar potrivi în acest context epidemiologic”, a mai spus pr. Marian Timofte. Interacţiunea la raclă este însă un subiect delicat, din punct de vedere al abordării creştine: mesajul transmis ani la rândul de Biserică şi validat şi de unele mărturii este că moaştele Sfintei Parascheva au ajutat bolnavii să se vindece.

„Este greu să le spui acum oamenilor să nu atingă racla sau să nu se închine, nu putem spune că sfintele moaşte pot face rău cuiva. Modul în care îşi manifestă credincioşii evlavia este foarte puţin controlabil, este greu să îi spui omului ce să facă. Este o zonă emoţională, fiecare îşi manifestă cinstirea la racla sfintei aşa cum simte, unii doar se închină, aţii pun şi mâna, alţii ating creştetul. Racla este curăţată periodic, plexiglasul la fel, tot ce ţine de vulnerabilitate suntem pregătiţi să luăm cele mai bune măsuri”, a explicat pr. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.