Moartea, "nebunia devenită banalitate"
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 29.01.2022

Moartea, "nebunia devenită banalitate"

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Se vorbeşte prea mult în zilele noastre despre "numărul morţilor/ deceselor" şi prea puţin despre moartea însăşi. Accentul exclusiv şi obsesiv pus pe prima informaţie induce panica şi o tot sporeşte, cu efecte dintre cele mai devastatoare pe toate planurile existenţei noastre. 

Discuţia despre importanţa sănătăţii, despre sensul vieţii, dar şi despre rostul morţii (una amânabilă, pe cât posibil, dar finalmente inevitabilă) poate ajuta omul să-şi mai reaşeze priorităţile şi să (re)descopere bucuria de a fi. Am ales un filosof creştin pentru a redeschide acest subiect, iar nu un teolog, pentru a lărgi un pic cadrul discuţiei.

Marie-Madeleine Davy, unul dintre cei mai avizaţi comentatori ai lui Nikolai Berdiaev, vede paginile sale despre moarte ca fiind "printre cele mai frumoase; depăşind angoasa, ele apar ca un poem de laudă adus eternităţii. Sigur, eternitatea începe în timp, însă omul riscă mereu să recadă în deşertăciune şi risipire, moartea fiind în acest sens unificatoare" (Marie-Madeleine Davy, Nicolas Berdiaev, l'homme du huitième jour, Éditions de Félin, Paris, 1964, p. 137). Berdiaev consideră moartea un eveniment "mai profund, mai fundamental pentru viaţă, mai metafizic decât naşterea" şi îi dedică pagini tulburătoare, marcate nu de resemnare, nici de revoltă, ci mai degrabă de o asumare a ei, chiar de o îndrăgire şi o dorire a ei, pentru că oferă omului, în mod definitiv, calea de a pătrunde în veşnicie (Nikolai Berdiaev, Cunoaşterea de sine, Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 341). Sursa acestei atitudini o putem lesne identifica în creştinism, despre care afirmă că se dezvăluie ca religie a vieţii veşnice. Dintre toate relele pe care le-a adus căderea omului, moartea este cel mai mare şi cel care, cel din urmă, va fi învins (v. I Corinteni 15, 26).

În mod paradoxal, în această lume căzută, moartea reprezintă "un bine şi o valoare. Într-adevăr, dacă moartea provoacă în noi o angoasă inexprimabilă, asta nu e cauzată doar de faptul că este un rău, ci şi pentru că ea comportă o profunzime şi o măreţie ce zdruncină lumea noastră cotidiană, depăşind puterile vieţii noastre, care nu corespund decât condiţiilor acestei lumi" (Nikolai Berdiaev, Despre menirea omului, Editura Aion, Oradea, 2004, p. 331). Opusul morţii ar fi o viaţă infinită aici, în condiţiile acestei lumi, dar lucrul acesta nu poate fi decât un coşmar teribil pentru omul nevoit să rămână captiv unei existenţe mărginite şi mereu imperfecte. Berdiaev deplânge evitarea sistematică a morţii - sau a elementelor ce trimit cu gândul la moarte - de către contemporanii săi (tendinţă care s-a accentuat şi mai mult în anii scurşi după 1948), ocultarea ei slăbind şi forţa omului de a se edifica spiritual: "Moartea se arată a fi paradoxul cel mai uluitor al lumii, ininteligibil pentru gândirea raţională. Ea este o nebunie devenită banalitate. Într-adevăr, cotidianitatea a slăbit sentimentul paradoxalităţii şi iraţionalităţii sale. Şi în rezultatele sale cele mai raţionalizate, ea încearcă să uite moartea, s-o ascundă de oameni, s-o facă neobservată" (cf. ibidem, p. 335). Ocultarea morţii produce acelaşi efect anesteziant ca excesul de mediatizare (a se vedea şi inflaţia de crime din filmele contemporane de acţiune/ poliţiste sau jocurile video în care a ucide e ceva la fel de la îndemână ca un click pe un mouse).

Moartea, văzută doar în dimensiunea ei biologică, nu poate fi decât cutremurătoare. Dimensiunea spirituală este cea care îi conferă sens şi o iluminează. Iar "sensul său constă în faptul că veşnicia este irealizabilă în timp, absenţa, în el, a unui sfârşit corespunzând unui non-sens" (Ibidem, p. 332). Acest lucru arată, într-un mod negativ, ce-i drept, lucrarea puterii divine în lume, o replică dată tendinţei (sau ispitei) pe care o resimte creatura căzută de a se reîntoarce la nefiinţă. "Moartea este negarea veşniciei şi în asta constă răul său ontologic, ostilitatea sa faţă de fiinţă. (...) Creatura care, în păcatul său, se opune ideii şi intenţiei pe care o are Dumnezeu în privinţa ei, nu are decât o ieşire: moartea" (Ibidem, p. 334). Iar creatura resimte şocul morţii ca pe un rău, ca pe o ruptură, pe de o parte a sufletului de trup, pe de alta - a fiecărei persoane în parte de lumea întreagă şi de alţi oameni, mai ales de cei apropiaţi. De altfel, Berdiaev recunoaşte adesea în mărturisirile sale că durerea cea mai mare o resimte la moartea cuiva apropiat, nu la gândul propriei sale morţii. "Teama de moarte nu m-a stăpânit nicicând, cu deosebire, această trăsătură nu mi se pare proprie. Dacă mă tem de moarte, nu e vorba atât de moartea mea, cât de moartea celor dragi" (Nikolai Berdiaev, Cunoaşterea de sine, Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 33).

Moartea este considerată de Berdiaev un rău atâta timp cât este violenţă exercitată de lumea căreia omul, despărţindu-se de "izvorul superior al vieţii", i s-a supus prin păcat. Dar, acceptată fără revoltă, "ca o consecinţă inevitabilă a păcatului", ea poate fi învinsă spiritual (Spirit şi libertate, Editura Paideia, Bucureşti, 2009, p. 206). Cred că a venit momentul să începem a vorbi mai mult despre cum putem cultiva acest tip de biruinţă decât despre tot soiul de înfrângeri pe care le-am suferit mai ales în aceşti ultimi doi ani.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

Dan CONSTANTIN

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

De aceea mulţi dintre tineri aleg din start să-şi caute ceva în afară. Nu vor să se milogească pe aici şi oricum e mai cool să lucrezi în Berlin sau Londra decât să-ţi faci veacul prin Vaslui.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Autorul relatează în continuare despre felul în care familia sa din Seimeni, sat situat pe malul dobrogean al Dunării, a traversat anii comunismului.

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

pr. Constantin STURZU

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

Cuvântul Dumnezeu cred că e printre cele mai familiare cuvinte. Dar avem noi o idee clară asupra conţinutului acestui cuvânt? Îl învăţăm de mici, dar ceea ce învăţăm corespunde realităţii? Trăim cu impresia că atunci când vorbim despre Dumnezeu ştim precis la Ce (sau la Cine) ne referim. 

Coroana reginei

arh. Ionel OANCEA

Coroana reginei

Arhitectura este arta deplină a spaţiului de viaţă, personală şi comunitară. Resursele de creativitate vin din întreaga cultură şi civilizaţie. Referinţele sunt complexe, diferite de ale artelor plastice figurative sau nonfigurative. 

pulspulspuls

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Sinceri să fim acuma, parcă nici nu ştim cum s-o luăm: de bună sau de nebună? Un personagiu din târg pus pe ghiduşii a făcut o pagină online specială, preventiv, ca să ocupe loc în faţă, pentru inaugurarea autostrăzii Unirii, A8, pentru data de luni, 3 ianuarie 2050 (!). 

Caricatura zilei

Oare și lor le-a venit mare?

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X