marti, 19.03.2024
E regionarea poloneză un model de bune practici? (continuare)
La finalul textului de săptămâna trecută enumeram patru voievodate mai puţin performante în sistemul administrativ polonez: Lubuskie, Opole, Subcarpatia sau Kielce. Toate aceste entităţi sunt teritorii interstiţiale, fără o consistenţă identitară puternică, aflate sub incidenţă unor centralităţi superioare, situate în exteriorul limitelor administrative. Reşedinţele acestora au dimensiuni mai modeste (între 120 şi 196 de mii de locuitori - cf. recensământului din 2021) şi au generat aglomeraţii urbane cu o talie medie (140-300.000 de locuitori), situate în sistemul urban polonez pe nivelul terţiar, după capitală şi metropolele regionale consolidate (Cracovia, Wroclaw, Poznan, Lodz, Katowice şi Gdansk) sau cele aflate în emergenţă (Lublin, Szczecin, Bydgoszcz şi Bialystok). Sunt mai puţin stabile din perspectiva demografică, iar din punctul de vedere al PIB-ului pot fi considerate insule de sărăcie în raport cu vecinătăţile.
Din perspectiva identitară, cea mai pestriţă regiune e Lubuskie. E alcătuită din teritorii ce au aparţinut vechilor landuri germane Bradenburg (aproximativ jumătate din teritoriu), Sileziei Inferioare sau Pomeraniei de Vest. Compromisul teritorial a fost realizat prin împărţirea funcţiei administrative între cele două centralităţi mai importante: Zielona Góra (140 de mii locuitori) şi Gorzów Wielkopolski (120 mii locuitori în oraşul central şi 146 de mii în aglomeraţia urbană).
Prin înfiinţarea voievodatului centrat pe Opole (127 de mii de locuitori în oraşul central, peste 155 de mii în aglomeraţia urbană) s-a recunoscut administrativ un teritoriu interstiţial în vechea teritorialitate a Sileziei. O Silezie intermediară, aflată sub incidenţa a două centralităţi superioare din perspectivă scalară - Wroclaw (Silezia Inferioară) şi Katowice (Silezia Superioară). Voievodatul este un compromis teritorial, o atitudine amabilă arătată minorităţii germane, care dacă s‑ar fi regăsit în componenţa celor două Silezii tradiţionale, plecând de la premisa procentuală a pragurilor de reprezentare, nu ar fi reuşit să acceadă în consiliile voievodale. Cu ceva peste 900.000 de locuitori, acest voievodat e cel mai mic din Polonia. Alături de Lubuskie, Opole e una dintre cele mai puţin performate regiuni ale vestului Poloniei din punct de vedere demografic şi economic.
Kielce e de asemenea un voievodat d’entre deux, aflându‑se sub incidenţa unei duble polarizări: cea a Cracoviei şi cea a Varşoviei. Deşi în Polonia medievală aparţinea entităţii teritoriale Małopolska, repetatele modificări de frontiere, ce au surprins oraşul şi zona sa când sub controlul ţarist, când sub cel al Vienei, i‑a imprimat o teritorialitate distinctă şi o anumită autonomie teritorială în raport cu cele două mari oraşe poloneze menţionate. Reşedinţa are 187 mii de locuitori şi aproximativ 280 de mii, împreună cu suburbiile.
Deşi e o regiune a cărei dimensiune e relativ importantă (peste 2 milioane de locuitori), Subcarpatia e un interstiţiu între două centralităţi superioare în istoria devenirii teritoriale - Cracovia şi Liov (Ucraina). Oraş galiţian în perioada modernă, Rzeszów (196 mii locuitori în oraşul central, 300 de mii în aglomeraţia urbană), capitala voievodatului, e un pol secundar în sistemul urban al sudului Poloniei, fiind centrat funcţional pe Cracovia.
Dacă voievodatele Kielce şi Subcarpatia ar fi fost ataşate voievodatului Cracoviei, conform liniilor teritoriale de forţă descrise de potenţialul de interacţiune, atunci acest construct teritorial ar fi fost de departe cea mai mare entitate administrativă regională a Poloniei.
Regionalizarea poloneză poate fi considerată un model de bune practici în Europa central‑estică, fiind şi singurul exemplu din această parte a UE. Având o populaţie de două ori mai mare decât România, şi media dimensiunii demografice a voievodatelore importantă - aproape 2,4 milioane de persoane, asemănător mediei demografice a regiunilor de dezvoltare din România. În comparaţie cu Franţa şi Germania, acest nivel e redus de mai bine de două ori.
Mediana e mai modestă, de 2,1 milioane de locuitori. Acest ecart important între cele două valori centrale e dat de prezenţa în sistemul administrativ polonez a unor regiuni a căror talie e destul de redusă, după cum am văzut. Aceasta ar fi unul dintre cele două puncte slabe ale configuraţiilor voievodale propuse.
Cel de‑al doilea punct slab al reformei poloneze este delestarea nivelului NUTS3 de cea mai mare parte a semnificaţiei sale administrative. Acest fapt s‑a repercutat negativ asupra dinamicii unor centre urbane ce au pierdut calitatea de reşedinţă de voievodat, şi asta în condiţiile în care sistemul urban polonez e mai stabil decât cel românesc. În cazul unei reforme administrative în România e necesar să conservăm nivelul NUTS3 ca nivel teritorial, asemănător modelelor de bune practici din zona occidentală a Europei: Spania, Franţa, Italia sau Germania. Regiunea nu trebuie să însemne anihilarea complete a judeţelor, ci doar crearea unui nou cadru teritorial pentru acestea, util unei strategii de dezvoltare la un nivel ierarhic superior şi de evoluţie în tandem.
Însă, reforma administrativă poloneză excelează în ceea ce priveşte nivelul supralocal LAU1 - powiat‑ul. E un model pe care ar trebui să‑l urmăm.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie: + regionalizare Polonia, reforma administrativa Romania
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |