Modelul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Modelul

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

103 ani de la unirea Basarabiei cu România.

Fostul premier şi actualul preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că România nu este un model demn de copiat în ceea ce priveşte practica europeană. Are dreptate: suntem codaşi la cultură şi civilizaţie, dar fruntaşi la manele şi mame minore. Cu toate acestea, vreo 20% dintre basarabeni încă visează la reunirea cu Ţara.

Cu peste 100 de ani în urmă, când Basarabia ieşea de sub ocupaţia ţaristă pentru a reveni între frontierele fireşti, situaţia se prezenta profund diferit. Fără a fi nici atunci vreun exemplu de bune practici, România apărea totuşi ca un Tărâm al Făgăduinţei pentru mulţi europeni. Pe lângă cei din imediata apropiere a graniţelor, mii de greci, italieni, ruşi, polonezi, chiar spanioli îşi căutau un rost mai bun pe plaiurile mioritice. Iar destui îl şi găseau. Îi atrăgea aici atmosfera de normalitate, dar mai ales posibilitatea de a câştiga prin muncă un ban frumos. Dacă satele erau în general sărace, oraşele, teribil de cosmopolite (doar puţin peste 25% din populaţia urbană era românească!), clocoteau de viaţă şi de oportunităţi de afaceri. Bizar, poate, dar lăsând la o parte Bucureştiul, cele mai mari oraşe se găseau în Moldova: Chişinău, Iaşi, Galaţi şi Cernăuţi!

Tot ca o ciudăţenie, după Marea Unire, nu magnificul Ardeal, cu istoria sa milenară dominată de austrieci şi maghiari, făcea corp separat, ci mai curând Basarabia. Secolul de jug ţarist îi lăsase pe basarabenii români înapoiaţi şi temători, rupţi de lumea europeană. Specificul basarabean era tratat ca o curiozitate, expresii precum „alaiuri jalnice”, în loc de pompe funebre, stârnind ironii irepresibile. În Basarabia erau trimişi funcţionarii cu probleme (adicătelea foarte corupţi), iar intelectualii provinciei - prea idealişti, în genere - se integrau extrem de greu în balcanica realitate românească. Uitatul „Caz Stere” este revelatoriu în această privinţă.

Şi atunci, ca şi acum, majoritatea politicienilor neaoşi admiteau că o descentralizare a administraţiei ar fi condus la o dezvoltare accelerată a economiei, dar regionalizarea îi băga în sperieţi. Peste o treime din populaţie, cea alfabetizată!, nu avea rădăcini româneşti. Prin urmare, au uitat foarte rapid promisiunile făcute ardelenilor, basarabenilor şi bucovinenilor, referitoare la acordarea unei cât mai largi autonomii, şi au continuat să ia toate deciziile de la Bucureşti. Unele s-au dovedit atât de proaste încât au slăbit iremediabil statul, precum şi - mai grav - încrederea cetăţenilor în stat. Poate nu e de mirare că, în distrugătorul război care a urmat, destui români au ajuns la concluzia că nu mai au nimic de apărat.

În 1944 ne-am trezit cu bolşevicii peste noi, am pierdut Basarabia, Nordul Bucovinei, Herţa şi Cadrilaterul, pentru ca, după 100 de ani de la Marea Unire, România ciuntită să fie condusă de Dăncilă, Dragnea şi Tăriceanu. O analfabetă, un puşcăriaş şi un viitor puşcăriaş.

În epoca interbelică, se spunea că politicienii şi evreii reprezintă cea mai mare pacoste pe capul României. Evreii au plecat şi au construit în mai puţin de 75 de ani unul dintre cele mai puternice state ale planetei, dezminţind astfel toate prejudecăţile legate de ei. Noi am rămas însă cu politicienii băştinaşi. Iar ei continuă să nu ne contrazică.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.