Modelul finlandez în educație - explorări, analize comparative, interogații
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Comunicat de presă

Modelul finlandez în educație - explorări, analize comparative, interogații (P)

GALERIE
unupatrucincidoitreisapte
  • unu
  • patru
  • cinci
  • doi
  • trei
  • sapte
- +

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională al PSD a făcut parte din delegația Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților pentru o vizită oficială în Finlanda, la Helsinki, în perioada 25-28 februarie 2020, alături de prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Comisiei și de deputatul Florica Cherecheș, vizită care a avut ca scop dezvoltarea parteneriatului educațional și a relațiilor parlamentare între cele două țări.

Vizita în Finlanda ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui sistem educațional care a dovedit până acum eficiență, calitate, creativitate în conceperea unor soluții pedagogice interesante. Povestea de succes a Finlandei în domeniul educației rămâne o temă de interes și invită la analiză și explorare. Activitatea în întregul ei a fost un prilej de dialoguri, întâlniri și dezbateri cu decidenți și experți din educație, cu politicieni, cu profesori și directori din mediul universitar și preuniversitar, un important schimb de experiență și o analiză a modului în care este conceput sistemul educațional, cum sunt structurate obiectivele și strategiile didactice”, a declarat deputatul ieșean, prof.dr. Camelia Gavrilă.

Programul întâlnirilor a fost unul divers și complex, iar delegația oficială a României a abordat mai multe teme de interes național și european  în domeniul educației:

1.    O primă întâlnire la Agenția Națională pentru Educație cu directorul general, Olli-PekkaHeinonen, cu directorul de programe internaționale și învățământ superior, MaijaAiras, întâlnire la care a participat și Ambasadorul României în Finlanda, E.S. Răzvan Rotundu, a clarificat obiectivele și abordările pedagogice, modul de concepere al curriculum-ului -  la nivel național se elaborează un cadru general, obiective, competențe și rezultate vizate, dublat totul de un grad înalt de autonomie la nivel de autorități locale și școli, prin adaptări curriculare la contextele specifice.  

2.    Întrevederea cu domnul TuomoPuumala, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, și vizita la Universitatea din Helsinki (Facultatea pentru Științele Educației și Centrul pentru Educație Permanentă HY+) au completat  aspecte legate de politici educaționale, finanțare, corelații între mediul preuniversitar și cel universitar, oportunități oferite de programele europene, de mobilitățile elevilor, ale studenților și profesorilor în cadrul Programului Erasmus. Universitățile finlandeze se clasifică în universități pentru științe aplicate, de tipul politehnicilor și universități clasice, mai riguroase în selecția studenților, în sensul că există examene de admitere, anumite filtre care asigură evaluarea nivelului de cunoștințe pentru viitorii studenți.

3.    Vizita la  Colegiul Vocațional Helsinki, grupare de școli cu un specific aparte a deschis perspectiva asupra modului în care se realizează pregătirea tehnică și profesională, prin demersuri aplicative și planuri individuale pe dezvoltare și pregătire a elevilor, în domeniile tehnice.
4.   Pentru a realiza un schimb de bune practici în domeniul activităților parlamentare, în zona de legiferarepentru învățământ și a educației,delegația României a avut și o întrevedere cu doamna Paula Risikko, președintele Comisiei pentru educație și cultură și cu alți parlamentari din aceste domenii.

Discuțiile din cadrul întâlnirilor, opiniile formulate, informațiile analizate  au condus spre  aprecieri față de efortul pe care îl depune România pentru realizarea unor obiective strategice în învățământ, pentru asigurarea dimensiunii europene a educației, dar și pentru activitățile și succesele obținute în contextul asigurării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, delegația română a apreciat reformele și abordările Finlandei care s-au dovedit benefice și eficiente prin opțiunile pentru o educație centrată pe elev și pe competențele acestuia, pe abordări individualizate care valorifică unicitatea elevului și ritmul său de învățare. La fel de semnificative au fost accentele orientate în timp spre formarea unor profesori bine pregătiți la nivel universitar, cu masterate în profesia didactică, dedicați și în același timp respectați de societate. S-a observat clar că investiția în educație, alegerea atentă a conținuturilor, un curriculum rezonabil, care acoperă domenii diverse de studiu într-un dozaj echilibrat, profesori respectați, motivați, în care se investește încredere și formare pedagogică temeinică sunt condiții care conduc firesc spre succes.

Nu există soluții miraculoase în învățământ, nici nu se văd imediat progresele unor reforme. Însă contează conținuturile programelor, metodele didactice, formarea științifică și pedagogică a profesorilor, respectul societății pentru școală și pentru educatori, atmosfera din școală, proiectele educației nonformale, identificarea unor soluții de valorizare a posibilităților și aptitudinilor fiecărui copil, prețuit pentru unicitatea lui și pregătit pentru a avea încredere în sine și pentru a se bucura de un rol social adecvat personalității sale”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă la întoarcerea în țară din vizita oficială la Helsinki.

Raportându-ne la unele probleme actuale din învățământul românesc, precum rezultatele modeste la testările PISA, abandonul școlar, dezbateri în domeniul curricular, modul de organizare al școlilor și de constituire a colectivelor de elevi, managementul educațional este necesar să subliniem că reforma învățământului finlandez a început în anii 1970-1980, înainte de a atinge rezultatele spectaculoase consemnate la testările PISA din anii 2000. În acest sens nu au lipsit perioadele de neîncredere, contestare, dezbaterea polemică în spațiul social și politic, deci orice schimbare majoră generează pretutindeni rezerve, reacții într-un sistem conservator și prudent, cum este domeniul educației.

Un alt exemplu de bune practici este reprezentat de abordarea învățământul profesional și tehnic, prin școli vocaționale de anvergură, susținute și dotate de stat și de municipalități. Acestea oferă un alt traseu față de învățământul liceal de tip teoretic, traseu care poate fi continuat spre universități, în special spre cele politehnice, de științe aplicate (appliedsciences), un învățământ flexibil, cu pasaje de trecere pentru tinerii care pot face față eventual și educației de tip terțiar.

Toate aceste vizite reprezintă experiențe și posibilități  de a înțelege și analiza și alte modalități de implementare a politicilor educaționale, modele de organizare și management educațional, procesul de  formare a cadrelor didactice,, traseul anilor de studiu, inclusiv în spațiul academic.  În esență modelul finlandez poate fi un reper de analiză și preluare selectivă, pornind de la rezultatele certe ilustrate în timp, dar și de la adevărul că fiecare țară are un specific al ei, o cultură, valori și principii educaționale, experiențe și o viziune anume asupra modului în care se raportează la devenirea și formarea tinerilor.

Profesorul ieșean, Camelia Gavrilă  a exprimat aprecierea și încântarea față de abordarea individualizatăa tinerilor în cadrul școlii finlandeze, față de modul în care este susținută dezvoltarea educațională a elevului cu unicitatea sa, cu potențialul intelectual personal, cu ritmul propriu de învățare. De asemenea este de preluat ideea echipelor de asistență socială din fiecare școală, formate din profesor, director, asistent social, medic sau asistentă medicală, psiholog, profesor de sprijin - echipă care dezbate și propune modalități pedagogice, măsuri de sprijin social sau suport psihologic.

Acești specialiști conturează măsuri și planul de învățare și predare corectivă, un plan de intervenție specială în cazuri deosebite - de natură socială, medicală, nevoi speciale, probleme economice ale familiei sau de îngrijire adecvată a copilului... Considerăm căRomânia are nevoie de propuneri legislative în acest sens, de curajul unor abordări complexe, de specialiști, de psihologi și psihopedagogi, de intervenții personalizate, de profesori empatici, astfel încât principiul “niciun copil nu este lăsat în urmă”, (nochild left behind) să fie o realitate și în școlile noastre.

Școala finlandeză este preocupată de starea de bine a copiilor, mai ales pentru cei din învățământul primar, de calitatea mediului școlar,  de efortul intelectual depus de copii – de aici  numărul rezonabil de teme sau alternanța temelor individuale cu lucrul în grup, în echipe.Este evidentă o  preocupare pedagogică pentru o școală în care elevul se simte fericit, iar starea de bine (wellbeing) este mai importantă decât competiția, învățarea stresantă, testarea frecventă, aspecte care merită analizate obiectiv și evaluate ca principii pedagogice necesare.

Nu există sisteme educaționale perfecte, nu este cazul să idealizăm totul, pentru că există abandon școlar semnificativ, reduceri de fonduri alocate educației, învățământ preșcolar insuficient susținut, rezultate modeste ale unor școli și elevi în privința competențelor fundamentale, dificultăți de finalizare a studiilor, șomaj în rândul tinerilor, aspecte care deja generează îngrijorări si examinări la nivel ministerial și parlamentar, orientarea spre alte soluții și reconfigurări.

Câteva concepte care asigură suportul filosofic și pedagogic al școlii finlandeze sunt, însă, esențiale și se referă la egalitate și echitate, la ideea că toți copiii și tinerii sunt importanți și au dreptul fundamental la o educație de calitate, focalizarea pe copil, un mediu de învățare sigur și sănătos, plăcut, eficient, plin de grijă, asistență individuală și ajutor special, profesori competenți, buni pedagogi, empatici, o stare de încredere, dată de profesionalismul celor implicați, aspect care conferă libertate și demnitate tuturor actorilor din spațiul educațional.

 

Deputat PSD de Iași
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Dan CONSTANTIN

Cum să transformi o instituţie esenţială pentru piaţa asigurărilor într-o vacă bună de muls?

Cert este că piaţa asigurărilor nu este supravegheată în nici un fel, iar salariile lor babane sunt plătite din poliţele noastre, ale tuturor.

Filmuletul zilei

opinii

Minciuna de aur

Bogdan ILIESCU

Minciuna de aur

„A lie told often enough becomes the truth.” (O minciună spusă suficient de des devine adevărul.) Vladimir Lenin

Lecţia 9/11

Florin CÎNTIC

Lecţia 9/11

Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

După liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

După liceul militar

... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

pulspulspuls

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

E clară treabă, fraţilor: oamenii lui Mihăiţă sunt toţi în fundul gol!

Nu ştim dacă ştiţi, dar, pe lângă un fin analist cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, amicul nostru Archibald Tănase este şi un vechi şi încercat şofer în traficul infernal din Iaşi. 

Caricatura zilei

DNA

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.