În multe culturi și religii, postul este considerat o metodă de purificare a minții și a corpului, acesta având durată variabilă și impunând anumite reguli de alimentație și comportament.

Pe de o parte, restricțiile alimentare pot avea beneficii pentru sănătate, precum scăderea inflamației, reglarea glicemiei și a colesterolului și normalizarea valorilor tensiunii arteriale.

Pe de altă parte, mai ales dacă nu este ținut corect, postul poate provoca anumite carențe.

Pancreatita acută este o inflamație a pancreasului și a țesuturilor adiacente. Inflamația se poate vindeca și este cauzată de eliberarea enzimelor pancreatice active care ajung să digere pancreasul (are loc un proces de autodigestie).

În acest fel, inflamația poate afecta funcția exocrină reprezentata de secretia sucului pancreatic (acesta avand cu rol în digestia alimentelor si este varsat in duoden) și funcția endocrină (pancreasul secretănd în fluxul sanguin doi hormoni importanți: insulina și glucagonul, responsabili pentru reglarea glicemiei și a surselor de energie din organism).

Pancreasul joacă un rol vital în menținerea unui metabolism sănătos.

Prin producția de enzime digestive și reglarea nivelului de zahăr din sânge, pancreasul contribuie la procesul de digestie și la asigurarea unei cantități adecvate de energie pentru organism.

Un pancreas sănătos este esențial pentru buna funcționare a sistemului digestiv și a metabolismului. Cele mai multe cazuri de pancreatită au drept cauză litiaza biliară (pietre la vezica biliară) și consumul de alcool.

Sunt însă și alte cauze ale pancreatitei acute: medicamente cu acțiune iritantă (diuretice, estrogeni, steroizi, imunosupresive, antiretrovirale), infecții virale (virusul Coxsackie, citomegalovirus sau virusul urlian), pancreatita ereditară, factorii metabolici: hipercalcemie, hipertrigliceridemie, pancreatita autoimună (sistemul imunitar își atacă propriile celule), leziuni ale pancreasului, cancerul de pancreas, reducerea aportului de sânge la pancreas, transplantul de rinichi, sarcina.

Este foarte important de știut că pancreatita poate evalua sever și mai mult decât atât, poate duce la complicații importante sau chiar la deces.

Simptomul cel mai important al pancreatitei acute este durerea.

Aceasta este intensă, localizată în zona abdominală superioară, dar poate iradia și în spate (dureri în bară). Rareori durerea este resimțită de la început în abdomenul inferior.

Sunt și alte simptome care trebuie să fie luate în considerație: abdomen sensibil la palpare, greață și vărsături, tahicardie (frecvența crescută a pulsului), polipnee (respirație rapidă și superficială), hipotensiune în ortostatism( stand in picioare), apariția icterului scleral (colorația în galben  a sclerelor- albul ochilor), anorexie (lipsa poftei de mâncare), febră, încetinirea sau oprirea tranzitului pentru gaze și materii fecale.

Diagnosticarea este de obicei făcută de medicul gastroenterolog în baza istoricului medical al pacientului, examenului fizic, analizelor de sânge (amilază și lipază), testelor funcționale.

În cazul în care analizele de sânge nu arată valori modificate, dar totuși medicul are bănuiala unei pancreatite acute, el poate recomanda și alte investigații: ecografia abdominală (pentru a distinge sau exclude o cauză biliară; de asemenea, ecografia  descrie loja pancreatică, existența unor lichide în abdomen, colecții închistate, alte afectări la distanță în cadrul bolii), tomografia computerizată (CT) (este gold-standardul în diagnosticul pancreatitei acute, când se dorește să se afle evoluția bolii și gradul de degradare a pancreasului), ecoendoscopia (este o investigație relativ invazivă, nu se folosește în toate cazurile de pancreatită acută, ajută la identificarea calculilor biliari de dimensiuni mici și oferă o imagine a pancreasului), colangiopancreatografie retrogradă prin rezonanță magnetică (poate evalua ductele biliare și pancreatice, vezica biliară și pancreasul).

Tratamentul pentru pancreatita acută: administrarea de lichide, analgezice, antibiotice (dacă pancreatita evoluează într-o infecție), regim alimentar (dacă pancreatita are o formă ușoară, pacientul poate păstra dieta ușoară.

În cazurile mai grave, medicul recomandă alimente lichide pentru câteva zile. Motivul este acela că alimentele lichide nu solicită prea mult pancreasul.

În cazurile mai grave, se poate administra un amestec de nutrienți direct pe sonda nazo-gastrică sau doar intravenos – denumit:repaus digestiv).

În cele mai favorabile situații, pancreatita se remite de la sine și nu lasă sechele.

Cu toate acestea, există și situații în care pot apărea complicații precum: pseudochistul pancreatic/pancreatita acută hemoragică (se acumulează fluid sub formă de chisturi.

Acestea se pot rupe și pot cauza hemoragie), infecțiile (inflamația pancreasului poate fi o poartă de intrare pentru microorganisme), diabetul (poate apărea în urma distrugerii celulelor care secretă insulină), malnutriția (se produce în urma deficitului de enzime (care descompun nutrienții)), insuficiențe multiple de organ și chiar deces în formele severe.

Așadar, persoanele care au avut deja un episod de pancreatită acută (recidivă a pancreatitei acute) ar trebui să nu consume deloc alcool. Fumatul crește riscul de progresie a pancreatitei acute către pancreatita cronică.

În general, se recomandă o dietă cu un conținut redus de grăsimi. Este o dietă în care ar trebui să predomine fructele, legumele, cerealele integrale, carnea slabă.

De asemenea, este indicată menținerea unei greutăți normale și asocierea exercițiilor fizice moderate în fiecare zi.

Trebuie evitate dietele care promit pierderea rapidă a kilogramelor în plus.

Dacă pancreatita acută a fost cauzată de un calcul biliar, medicul poate recomanda colecistectomie, pentru a preveni un nou episod.

Cel mai bun tratament rămâne prevenția, prin:

• Evitarea alimentelor puternic condimentate, a grăsimilor concentrate, a prăjelilor
• Reducerea alcoolului, a cafelei, a fumatului
• Reducerea zahărului și a făinii procesate
• Consumul de fructe și legume proaspete, cereale integrale și carne slabă (pui, pește)
• Renunțarea la alimente procesate
• Menținerea greutății normale
• Creșterea cantității de lichide: pancreatita poate cauza deshidratare, de aceea e important să se consume fluide pe tot parcursul zilei (apă, limonadă, ceai (de mentă, mușețel sau fenicul – stimulează digestia), supe, ciorbe)
• Tratarea afecțiunilor biliare și hepatice, fiindcă acestea pot fi un factor de risc important
• Trebuie evitat abuzul de medicamente: au efecte adverse și pot declanșa diverse afecțiuni
• Trebuie redus stresul
• Mâncărurile grele trebuie mâncate în cantități reduse, nu trebuie amestecate (mâncate în cadrul aceleiași mese) și trebuie respectate pauzele dintre acestea, pentru a-i oferi organismului timp să digere eficient mâncarea
• Limitarea la un singur preparat de origine animală la o masă, astfel încât să nu se suprasolicite sistemul digestiv. Cantitatea de mâncare consumată nu ar trebui să fie mai mare decât cea din timpul postului, chiar dacă este vorba despre un preparat foarte gustos.
• Produsele de origine animală trebuie introduse pe rând în alimentație, de preferat în zile diferite chiar. Spre exemplu, dacă în prima zi de după post se reintroduce carnea, se recomandă reintroducerea ouălelor și a produselor lactate în ziua următoare
• Se recomandă evitarea excesului alimentar
• După mese se recomandă mișcare, plimbări în aer liber, pentru a consuma din excesul de calorii
• Creșterea consumului de antioxidanți naturali, din alimente: vitamina A și carotenoidele (morcovi, dovlecei, broccoli, cartofi dulci, roșii, varză, pepene galben, piersici și caise), vitamina C (citrice: precum portocale și lămâi, dar și în ardei gras, broccoli, legume cu frunze verzi, căpșuni și roșii), vitamina E (consumul de nuci și semințe, cereale integrale, legume cu frunze verzi, ulei vegetal și ulei de ficat), seleniu (pești și crustacee, carne roșie, cereale, ouă, carne de pui și usturoi)

Un alt organ care poate suferi daca se face exces alimentar este ficatul.

Funcția hepatică poate fi afectată pentru că metabolizarea alimentelor de post se face mai ușor, iar odată cu reluarea alimentației obișnuite, organismul are nevoie de timp pentru a se reobișnui cu metabolizarea toxinelor din alimente.

Totodata, multe preparatele pascale au la baza oul, un aliment benefic, dar consumat in cantitati moderate.

Indigestiile, dar și problemele renale sunt doar două dintre pericolele la care se expun persoanele care imediat ce se încheie postul, mănâncă din toate preparatele interzise în zilele de post.

Organismul are nevoie de cel puțin trei zile de tranziție înainte de reîntoarcerea la obiceiurile alimentare care presupun consumul de carne, grăsimi și alte alimente consumate în mod obișnuit.

În perioada postului se consumă numai alimente ușor de digerat, iar sistemul digestiv observă acest lucru și se adaptează la acest stil alimentar.

Așadar, funcțiile digestive sunt încetinite, stomacul întrând într-un soi de hibernare, funcționând la intensitate minimă.

Dacă postul se încheie brusc și se începe consumul alimentelor bogate în grăsimi și greu de digerat, organismul nu va face față și vor apărea probleme precum: indigestia, balonarea, greața și vărsăturile, diareea, constipația sau chiar probleme renale din cauza cantității mari de proteine de origine animală ingerate. De asemenea, din cauza aportului caloric excesiv, pot apărea și câteva kilograme în plus imediat ce se încheie postul.

Un alt risc este reprezentat de apariția toxiinfecțiilor alimentare. Toxiinfectia alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente și apă contaminate cu anumite bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice, de aceea se recomanda consumarea preparatelor pascale maxim 2(doua zile).

Simptomele tipice sunt durerile abdominale, vărsăturile și diareea, febra. Tratamentul depinde de etiologie (cauza bolii și de severitatea simptomelor).

Cele mai multe persoane au forme ușoare de boală care durează câteva ore sau zile și se pot autoîngriji singuri la domiciliu, hidratându-se adecvat. În unele cazuri sunt necesare antibiotice sau antiparazitare, odată identificată cauza.

Cele mai frecvente alimente care sunt asociate cu toxiinfecția alimentară sunt: carnea (de pui, curcan, vită, miel sau porc) crudă sau pregatită insuficient, fructele și legumele proaspete, nespălate, germenii de grâu, laptele crud (nepasteurizat) și produsele lactate care conțin lapte crud (brânzeturi moi, cremoase, cu mucegai albastru, feta, brie și camembert), înghețată și iaurt, ouăle nefierte (majoritatea felurilor de mâncare consumate în perioada de după post conțin ou, aceste alimente putându-se altera foarte repede), fructele de mare și crustaceele crude și făina brută (inclusiv aluatul).

Se recomandă prezentarea la medic la primele simptome digestive, întrucât, atât toxiinfecțiile alimentare, cât și pancreatita acută au simptome comune.

În ambele cazuri, diagnosticarea și tratamentul precoce pot duce la îmbunătățirea calității vieții și la scăderea duratei bolii.

Se preferă gătitul proaspăt al mâncărurilor (zilnic), nu gătitul pentru 4-5 zile, pentru că riscul de alterare este foarte mare.

În cazul copiilor se recomandă precauție la consumul alimentelor pe baza de maioneze, ou și a cărnii de miel (greu de digerat).

Se preferă consumul de bucăți mici, cantități reduse, carnea degresată și evitarea exceselor alimentare.

Pentru a trece de la perioada de post la alimentația obișnuită fără probleme, cheia este mâncarea echilibrată nutrițional, introducerea treptată a proteinelor de origine animală și moderația în consum, combinată cu hidratarea adecvată, evitarea consumului de alcool și mișcarea în aer liber.

Ca și concluzie, moderația este cheia unei sănătăți durabile.

Șef lucrări Dr. Florin ROȘU

Medic primar ATI

Doctor în științe medicale

Manager Spitalul Clinic de Boli

Infecțioase „Sf.Parascheva” Iași

Publicitate și alte recomandări video