Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

Seria epică dedicată de John Updike faimosului personaj „Rabbit” - serie formată din patru romane şi o nuvelă - are măcar două funcţii majore în istoria literară americană din ultima jumătate de secol. În primul rând, a consolidat poziţia de corifeu al prozei de peste Ocean pentru autorul Vrăjitoarelor din Eastwick: Updike (dispărut în 2009) este un clasic al literaturii contemporane, primind nenumărate premii şi distincţii, de la National Book Award, până la Pulitzer. În al doilea rând, romanele amintite - publicate la un deceniu distanţă unul faţă de celălalt, pe parcursul a cincizeci de ani - oferă o imagine fidelă a mişcării ficţiunii americane dinspre modernitate către postmodernitate. Seria „Rabbit” constituie, de aceea, cu virtuţile sale estetice numeroase şi, desigur, (şi) cu puţinele ei scăderi (la o privire exigentă, se pot contabiliza şi acestea), un crâmpei fundamental din cultura americană actuală, peste care nici un istoric literar serios nu are cum să treacă.

Primul roman al şirului - Rabbit, Run/ Fugi, Rabbit -, apărut în Statele Unite în anul 1960, a fost tipărit la Humanitas în traducerea excelentă a doi profesionişti redutabili - Antoaneta Ralian şi George Volceanov. Povestea ne introduce în biografia ficţională a protagonistului (Harry Angstrom - poreclit „Rabbit”/ „Iepure”, datorită abilităţilor lui sportive: eroul a jucat baschet în liceu, câştigând o oarecare popularitate locală în Brewer, Pennsylvania). Existenţa sa va fi urmărită, în celelalte volume ale seriei, pe durata a jumătate de veac. Romanul de deschidere se focalizează însă doar pe tribulaţiile personajului într-un interval de trei luni. Rabbit are douăzeci şi şase de ani acum şi trăieşte din amintirile apuselor lui succese sportive. Prizonier în mariajul cu Janice (alcoolică şi însărcinată), tată deja al unui băieţel de doi ani (Nelson), vânzător mărunt de articole de bucătărie şi etern îndatorat financiar unor socri nemulţumiţi, el experimentează sentimentul de ratare şi umilinţă, caracteristic bărbatului american din prima jumătate a secolului trecut (bărbat copleşit de rutina şi insignifianţa vieţii de suburbie). În urma unui impuls spontan, Harry îşi părăseşte familia, conducându-şi maşina spre sud, pe parcursul unei nopţi întregi de reverii iraţionale.

În zori, trezit la realitate, Rabbit revine în Brewer, dar nu se întoarce acasă, preferând să meargă la fostul său antrenor şi, apoi, în apartamentul lui Ruth Leonard, o prostituată instabilă emoţional, cu care începe o relaţie. Drama lui Rabbit rămâne una a înstrăinării, pe fondul unei societăţi compulsiv consumeriste, tot mai insensibilă la nevoile spirituale ale individului. Eroul e un adolescent întârziat, inapt pentru asumarea oricărei responsabilităţi şi, implicit, pentru intrarea în profilul psiho-moral al adultului. În ciuda faptului că se întoarce la Janice atunci când ea naşte (o fată, Rebecca) - (şi) datorită medierilor făcute de pastorul episcopalian Eccles -, Rabbit păstrează o spaimă constantă pentru rigorile vieţii sociale (chiar numele lui este elocvent - „Angstorm” -, un compus german între „frică” şi „impuls”), fugind din nou (a doua sa plecare are consecinţe tragice: într-o criză de alcoolism, Janice îşi ucide accidental fetiţa, înecând-o în cadă). Mai mult, aflând că şi Ruth e însărcinată, Harry nu mai reuşeşte să ia nici o decizie şi dispare simbolic în final (îl revedem, la diferite vârste, în Rabbit Redux - 1971, Rabbit is Rich - 1981, Rabbit at Rest - 1990 şi Rabbit Remembered - 2001, fugind şi revenind de/la el însuşi, într-o tensiune patetică a imposibilităţii de adaptare). Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri