„Există secții și compartimente de cardiologie în spitalele județene, dar acestea nu pot face față afluxului mare de pacienți. Vorbim apoi de motivul nediagnosticării populației. Cu câțiva ani în urmă, noi am organizat o caravană de sănătate prin satele Moldovei și am observat că peste 90% dintre pacienții care au venit la control aveau hipertensiune arterială. Ei nu știau că au această afecțiune și se considerau sănătoși. Este un lucru foarte grav pentru că hipertensiunea arterială este una dintre primele cauze ale disecției de aortă. Chiar în ultima săptămână am avut 4 pacienți cu această afecțiune, ceea ce înseamnă că în regiunea de Nord-Est bolile cardiovasculare nu sunt tratate și ținute sub control”, a declarat prof.dr. Grigore Tinică.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 7

IBCV: cele mai puține paturi, dar cele mai multe proceduri intervenționale cardiovasculare

Din anul 2000, în institutul ieșean au început să fie făcute intervenții chirurgicale, până în prezent fiind realizate peste 15.000. Institutul are doar 115 paturi de internare continuă și 15 de terapie intensivă. Cu toate acestea, se află pe primul loc la numărul de proceduri intervenționale realizate într-un an.

„Suntem primii pe țară în ceea ce privește numărul de proceduri intervenționale, inclusiv cele chirurgicale. Anul trecut am avut peste 8.500 de asemenea proceduri la 130 de paturi. Am făcut mai multe proceduri decât spitale consacrate din București și Cluj. Suntem institutul cu cele mai puține paturi, dar cu cele mai multe proceduri realizate. La noi vin pacienți cu patologii de artere coronare, tulburări de ritm, tahiaritmii, cu boli valvulare, congenitale, boli ale aortei”, a subliniat managerul institutului.

Stenoza aortică este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și apare atunci când valva aortică se îngustează sau se înfundă. Astfel se restricționează fluxul de sânge de la inimă către corp. La populația de peste 70 de ani, stenoza aortică, alături de cardiopatia ischemică, sunt patologii frecvente. Principalele cauze ale stenozei aortice sunt bicuspidia aortică, o anomalie cardiacă congenitală, vârsta înaintată sau febra reumatică.

 

Simptomele afecțiunii apar când valva se îngustează foarte tare. Pacienții simt greutate în respirație, durere în piept, oboseală, palpitații. Tratamentul depinde de simptomele existente, de severitatea afecțiunii și dacă boala avansează. Pentru a reduce riscul de complicații, în multe situații este nevoie de un tratament chirurgical. Acesta constă în înlocuirea valvei aortice bolnave cu o valvă biologică. În aceste situații sunt folosite tehnici transcateter de implantare a valvei aortice, denumite și TAVI. Asemenea proceduri intervenționale se fac din 2015 la IBCV.

Pacienți de peste 90 de ani

Una dintre inovațiile aduse de aceste proceduri intervenționale ține de faptul că pot fi tratați pacienți cu vârste foarte înaintate, chiar și de peste 90 de ani, care erau considerați în trecut inoperabili. Prof.dr. Grigore Tinică spune faptul că în Iași s-au folosit pentru prima dată în România procedurile TAVI. Acesta a încercat să introducă implementarea în țară a acestor tehnici în 2010, dar căderea Guvernului a impus reluarea întregii proceduri de avizare.

„Împreună cu profesorul Vlad Iliescu de la București am reușit în 2015 să pornim în România programul TAVI, care a revoluționat intervențiile chirurgicale pentru stenoza aortică. Primii pacienți pe care i-am operat cu TAVI aveau vârste înaintate, aproape 90 de ani, era și o pacientă de 92. Nu aveau nicio șansă să fie tratați printr-o intervenție de chirurgie clasică pentru că aveau vârste înaintate și comorbidități. În urma consultului în cadrul comisiei «Heart Team» s-a stabilit să fie repartizați pentru TAVI. La acea vreme în Europa era o procedură inovatoare fiind aplicată pentru prima dată în anul 2002. Până în 2008, 2009 aceste proceduri se făceau sporadic cu o mortalitate mare, în jur de 30%. Nici dispozitivele nu erau foarte bine perfecționate. În 2015, când am început noi, erau proteze de generația 2, 3, apoi au apărut altele. Fiecare proteză pentru TAVI are o îmbunătățire față de prototipul precedent. Acum, de exemplu, mortalitatea la noi este de 0 și se duce sub 1% mondial”, a subliniat prof.dr. Grigore Tinică.

Lista de așteptare este lungă: peste 100 de pacienți au nevoie de procedură 

Săptămânal, în institutul ieșean se fac trei – patru proceduri TAVI, totul în funcție de finanțarea primită de la CNAS. Există un program național pentru valve transcateter și prioceduri hibride pentru persoanele în vârstă și cu comorbidități la care intervenția chirurgicală este contraindicată. Vârsta admisă era de 75 de ani, dar acum, conform unor studii internaționale, se acceptă și pacienți mai tineri cu risc mediu. Managerul spune că au cerut să le fie date în această lună și protezele repartizate pentru iunie, pentru a reduce numărul de pacienți de pe lista de așteptare.

„Ideal ar fi să facem 2 asemenea proceduri pe zi pentru a putea micșora lista. Pacienții vin investigați în teritoriu, cu un diagnostic de stenoză aortică. Dacă are insuficiență aortică nu se pretează pentru TAVI. Apoi îi investigăm noi în institut și vedem dacă au indicație de TAVI. Facem măsurători și dăm comandă de valvă pentru fiecare în parte. Nu toate valvele sunt la fel, sunt diferite măsuri și tipuri. Din acest motiv lucrăm cu mai multe companii pentru a vedea ce valvă și ce măsură se potrivește fiecărui pacient. Acesta intră pe lista de așteptare și când primim valva și îi vine și rândul este supus intervenției TAVI, care este mai scurtă decât cea clasică. Durează aproximativ 2 ore, dar procedura de înlocuire a valvei bolnave cu una biologică se realizează între 30 de secunde și câteva minute”, a punctat prof.dr. Grigore Tinică.

După procedura TAVI pacienții pot fi externați a treia zi. Cei care au comorbidități rămân în spital 4 – 5 zile și apoi merg într-un program de recuperare cardiovasculară. Tratamentul pacienților care nu au alte comorbidități, precum fibrilația atrială, este de 2 antiagregante, ca în cazul pacienților cu stenturi, timp de 6 luni sau un an, apoi rămân cu un singur antiagregant. Dacă au fibrilație atrială sau alte tulburări de ritm primesc și anticoagulant. Revin la control o dată pe lună, apoi la 3, 6 și 12 luni.

 

Publicitate și alte recomandări video