Moldova şi transportul durabil în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 24.01.2021

Moldova şi transportul durabil în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (I)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

În seria ce debutează astăzi vă voi prezenta o parte dintre opiniile asociaţiei Mişcarea pentru dezvoltarea Moldovei vis-à-vis de lista de proiecte propuse de către autorităţile centrale, într-o manieră deloc transparentă. Menţionez că nu este vorba de un text oficial al asociaţiei.

Acum aproape două săptămâni a fost dat publicităţii Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) „România viitorului: 30,4 miliarde de euro pentru Mecanismul de rederesare şi rezilienţă”. Nemulţumirile unor ONG-uri pro-dezvoltare ce funcţionează la nivelul regional al Moldovei au apărut deja pe diverse canale media.

În seria ce debutează astăzi vă voi prezenta o parte dintre opiniile asociaţiei Mişcarea pentru dezvoltarea Moldovei vis-à-vis de lista de proiecte propuse de către autorităţile centrale, într-o manieră deloc transparentă. Menţionez că nu este vorba de un text oficial al asociaţiei.

1. Care e scopul PNRR?

PNRR-ul va gestiona în intervalul 2021-2026 aproximativ 30,4 miliarde de euro. Această sumă promisă de Comisia Europeană are drept scop recuperarea economică a ţării noastre după criza COVID-19. În acest context, fiecare naţiune europeană trebuie să identifice proiectele prioritare care vor fi finanţate din fondurile PNRR.

Există trei piloni de finanţare care vor drena aceste fonduri. În cazul României, aceştia sunt: 1. Tranziţie verde şi schimbări climatice; 2. Servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificarea patrimoniului şi 3. Competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă.

În PNRR se precizează căPilonul I va avea cel mai mare impact estimat asupra atragerii de investitori, crearea de locuri de muncă, dar şi pentru asigurarea condiţiilor de tranziţie verde şi digitalizare prevăzute în Regulamentele Comisiei Europene” (p. 9).

Pilonul I, Tranziţie verde şi schimbările climatice antrenează cea mai mare sumă (21,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă aproximativ 2/3 din bugetul aferent României). Dintre cele cinci domenii de finanţare ale pilonului I (Transport durabil, Schimbări climatice, Mediu, Energie şi tranziţie verde şi Eficienţă energetică şi reţele inteligente pentru serviciul public de energie termică), Tranportul durabil este cel mai bine dezvoltat şi teritorializat în acest raport. La rândul său, acest domeniu are 5 categorii de finanţare: 1. Rutier: Autostrăzi şi drumuri expres (TEN-T); 2. Rutier: Variante Ocolitoare şi conexiuni municipii la reţeaua TEN-T; 3. Feroviar: investiţii în cale ferată; 4. Feroviar: investiţii în material rulant şi 5. Metrou: cale de rulare, material rulant.

Având în vedere faptul că Moldova are în contextul naţional cele mai mari deficienţe în domeniul infrastructurii rutiere, ne vom focaliza în principal pe primele două categorii de finanţare.

2. Ce proiecte regionale se află în lista PNRR?

Conform listei investiţiilor propuse spre finanţare în cadrul PNRR pentru domeniul Transport rutier durabil în Moldova, categoria Autostrăzi şi drumuri expres (TEN-T) se vor finanţa urmatoarele tronsoane de autostradă: Focşani - Bacău, Bacău - Paşcani (inclusiv o relaţie DX Piatra Neamţ - Bacău), Paşcani - Suceava - Siret (A7), iar din categoria Variante ocolitoare şi conexiuni municipii la reţeaua TEN-T: Botoşani - Suceava (DX) şi Vaslui - Bacău.

Lecturarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă „România viitorului: 30,4 miliarde de euro pentru Mecanismul de rederesare şi rezilienţă” creează mai degrabă ambiguităţi decât ne lămureşte în privinţa alegerii acestui set de proiecte, de care, fără îndoială, regiunea noastră are nevoie. Ambiguităţile sunt create de feedback-ul redus dintre lista cu propuneri şi textul şi analizele care le-au generat.

În capitolul Prezentarea domeniilor finanţate, subcapitolul Transport durabil se precizează că „Accesul la coridoarele vest-europene, precum şi la cele est şi sud-europene, este îngreunat şi limitat de capacitatea de circulaţie şi calitatea redusă a infrastructurii de transport din România, limitând, astfel, libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor şi diminuând posibilităţile de creştere ale traficului internaţional de mărfuri sau călători care tranzitează România” (p. 30). Faptul că nici unul dintre proiectele rutiere propuse pentru Moldova nu se înscrie pe vectorul V-E, vectorul principal de mobilitate la nivelul regiunii noastre europene şi singurul care poate să scoată din izolare la nivel transfrontalier regional, reprezintă o carenţă majoră a PNRR.

Obiectivele generale, şi anume realizarea reţelelor de transport transeuropene TEN-T, îmbunătăţirea legăturilor/conectivităţii la acestea, creşterea mobilităţii la nivel naţional, regional, urban şi transfrontalier, optimizarea traficului, siguranţa pasagerilor, a mărfurilor şi calitatea în ansamblu a serviciilor oferite” (p. 30), nu sunt decât parţial atinse, din lista PNRR lipsind segmente extrem de importante din perspectiva mobilităţii la scările de analiză locale, regionale, naţionale şi transfrontaliere (A8 în ansamblul său, de exemplu), dar şi segmente problematice din perspectiva traficului aglomerat şi al accidentelor rutiere - E58/E583 pe vectorul pe care se va înscrie autostrada A8, între Iaşi şi Târgu Frumos, în prezent cel mai aglomerat drum din Moldova, dar şi cel mai periculos - din perspectiva accidentelor, aflându-se într-un Top 3 naţional, conform raportului PNRR (p. 31).

Nici obiectivele specifice, prezentate în paginile 36 şi 37, în cadrul aceluiaşi capitol, nu sunt atinse. Iată două dintre acestea, foarte importante din perspectiva alegerilor proiectelor:

- „Implementarea de proiecte de infrastructură de transport durabile în acord cu cerinţele privind tranziţia verde care să permită viteze de deplasare optime şi evitarea blocajelor în trafic;

- Asigurarea conectivităţii localităţilor urbane la reţeaua de transport transeuropean TEN-T Core şi Comprehensive pentru a ameliora starea economică şi a asigura atragerea de investitori în localităţile urbane.”

Cele mai dese şi mai problematice blocaje în trafic apar pe E58/E583 între Iaşi şi Târgu Frumos (pe vectorul pe care se va suprapune proiectul A8). De asemenea sunt ignorate complet cele mai mari oraşe ale Moldovei - Iaşi şi Galaţi, ale căror aglomeraţii urbane luate împreună reprezintă 1/2 din populaţia aglomeraţiilor reşedinţelor de judeţ din Moldova.

Despre cât de mature (?) sunt proiectele propuse, dar şi despre impactul la mai multe nivele scalare teritoriale, pe săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce model alegem?

Nicolae GRECU

Ce model alegem?

În speranţa că sportul românesc va redeveni el însuşi un model în Europa, înclinăm spre Slovenia.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte”- Noam Chomsky (II)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte”- Noam Chomsky (II)

Sunt evidenţiate în continuare accentele antiamericane şi antioccidentale din discursul public al reputatului om de ştiinţă.

Prudenţi, nu fricoşi; blânzi, nu naivi

pr. Constantin STURZU

Prudenţi, nu fricoşi; blânzi, nu naivi

În contextul primei trimiteri a ucenicilor la propovăduire, Domnul le spune, între altele: "Iată, Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii" (Matei 10, 16). Imaginea unei oi aflate în mijlocul lupilor stârneşte frisoane, mai ales printre credincioşii îngrijoraţi de mersul actual al lumii. Însă mesajul e mai degrabă sursa unei mari nădejdi. Căci nu ne cere Mântuitorul să acţionăm precum "lupii" - grupaţi în haite, agresivi, sălbatici -, ci să cultivăm ascultarea şi blândeţea specifice "turmei celei cuvântătoare".

O poveste sordidă

Alexandru CĂLINESCU

O poveste sordidă

Dezvăluirea a fost făcută prin intermediul unor cărţi, literatura, substituindu-se actului de justiţie, având aşadar - teoretic cel puţin - şi o funcţie terapeutică. Ceea ce nu-i absolvă pe cei care, din inconştienţă, din spirit de castă ori din dorinţa de a provoca au tolerat sau chiar au încurajat tot felul de aberaţii.

pulspulspuls

Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

Câteva informaţii pe azi şi despre noii aleşi ai ieşenilor mai puţin cunoscuţi publicului în ce priveşte viaţa lor privată. 

Caricatura zilei

Cerere

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.