Moldova vrea autostradă (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Moldova vrea autostradă (I)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Drumul Iaşului spre consolidarea statutului de metropolă regională se dovedeşte a fi unul anevoios. Nici imaginea de marcă, încă inconsistentă la nivel naţional, nici economia, prea şubredă în raport cu cea a oraşelor comparabile din punctul de vedere dimensional, dar în consolidare faţă de judeţele Moldovei apusene, nici diversele servicii teritoriale (învăţământul superior sau chiar sănătatea) nu par a se fi înviorat semnificativ în 2016. 

Mai mult, poziţia periferică a Iaşilor în sistemul de relaţii, la toate palierele scalare, e departe de a se fi ameliorat în anul care a trecut. Afirmaţiile sunt susţinute de numeroasele baze de date pe care le avem la dispoziţie. Într-o perioadă în care România a atras investiţii mari în industria de transformare, Iaşul, dar şi celelalte judeţe ale Moldovei nu au tras nicio carte norocoasă. Marile investiţii realizate sau doar anunţate se cantonează în exclusivitate în spaţiile externe ale regiunii noastre - în Banat, Transilvania şi în funcţie de favorabilităţile locale, în periurbanul bucureştean sau constănţean. Nici nu e nevoie de prea multă înţelegere a mecanismelor economice, pentru a observa că investiţiile în acest domeniu sunt dependente de reperele relaţionale (transporturile continentale, maritime sau aeriene), strict legate de accesibilitatea locurilor spre pieţele de desfacere europene.

În articolul trecut (Pe aici nu se trece!) am făcut un inventar al marilor investiţii şi al noilor actori ai economiei ieşene din anul precedent şi din primele luni ale anului curent. O creştere economică centrată exclusiv pe IT&Outsourcing, care tinde să schimbe într-o manieră radicală structura economică a oraşului nostru. Într-o bună măsură şi acest domeniu îşi are sursa expansiunii tot în creşterea accesibilităţii, de data aceasta a celei aeriene - unde am înregistrat o îmbunătăţire evidentă a parametrilor.

E dificil să identificăm dimensiunea în timp util a unui sector aflat în expansiune, precum domeniul IT&Outsourcing, mai ales că datele oficiale se perimează într-un ritm alert - cele contabilizate de INSSE sunt de la nivelul anului 2015. Din această cauză, am să utilizez ca repere statistice estimările unor surse alternative - Extind, Ziarul Financiar şi Telus International. Acestea sunt demne de încredere, având în vedere faptul că estimările anterioare au fost confirmate la circa doi ani distanţă şi de INSSE. 

Conform surselor, la Iaşi sunt circa 15000 mii persoane angajate în IT&Outsourcing (în prezent) - o bună parte dintre aceştia lucrând în cadrul serviciilor externalizate - peste 8 000 de persoane (cf. articolului Centrele de servicii IT, noul motor de creştere economică pentru România. Cum arată harta locaţiilor care au ajuns să producă 6% din PIB, din 9.03.2017, zf.ro). E mult, e puţin? Deşi suntem mai pregătiţi decât pe alte domenii de activitate, care reclamă o bună accesibilitate rutieră sau feroviară, şi aici constatăm un oarecare retard în raport cu Clujul şi Timişoara (peste 20 000 de salariaţi). Raportându-ne, însă, la celelalte oraşe secundare sau terţiare, suntem peste Braşov, Craiova, Constanţa, Galaţi sau Sibiu, ale căror cifre sunt mult inferioare (câteva mii de salariaţi).

În cazul acestei industrii, asistăm chiar şi la o schimbare importantă, vizibilă în ultimii doi ani. Efervescenţa acestuia a cuprins şi oraşele terţiare. Iaşul nu mai este singur în regiune. Delocalizări (mai ales pe outsourcing) din Iaşi sau din celelalte oraşe mari ale României s-au produs la Bacău, Galaţi sau Suceava.

Din nefericire dependente, în principal, de accesibilitatea rutieră şi feroviară, industriile clasice întârzie să declanşeze o revoluţie economică în spaţiul moldovean. Dacă ar fi să facem o comparaţie cu judeţele din Transilvania, Banat sau de pe faţada vestică a României, din punctul de vedere al cifrei de afaceri realizată în industrie, judeţul Iaşi e mai aproape de Bistriţa-Năsăud sau Sălaj în 2016, decât de Mureş sau Bihor. Pentru că cifra de afaceri e de două, până la patru ori mai mare în cazul judeţelor Timiş, Braşov, Arad sau Sibiu, comparaţia cu acestea devine inutilă.  

Într-un astfel de context, Moldova vrea autostradă nu e o isterie locală sau regională. Nu ştiu dacă dezbaterea organizată pe data de 23 martie de către grupul civic Moldova vrea autostradă,   Ziarul de Iaşişi Camera de Comerţ a judeţului Iaşi, la care au participat europarlamentarul Sorin Moisa şi expertul în finanţări europene Aura Răducu - fost ministru al fondurilor europene, a însemnat un pas uriaş în odiseea acestei autostrăzi, dar important e faptul că problematica e vie. (Mai multe aprecieri despre această dezbatere voi face în a doua parte a articolului.)

Impactul unei autostrăzi trascarpatice ar fi imens. Va produce mutaţii profunde şi benefice la mai multe nivele scalare:

- în primul rând, e o necesitate pentru dezenclavarea economică a unei regiuni gratuit periferizate, care a devenit o fundatură datorită evoluţiilor geopolitice din spaţiul european, dar şi dezinteresului arătat de către autorităţile române pentru această zonă;

- în al doilea rând, o autostrada transcarpatică ar completa o relaţie care s-ar putea dovedi mai eficientă;

- între sudul Rusiei europene, sudul Ucrainei şi Republica Moldova spre Europa centrală; în această perspectivă, nu numai că regiunea noastră ar deveni mai competitivă, dar ar pune România pe harta marelui trazit european;

- în al treilea rând, ar crea coeziune teritorială; nu mă refer doar la parcurgerea într-un ritm mai alert a distanţelor între localităţile principale ale Moldovei, ci şi la faptul că un astfel de proiect, dacă se doreşte a fi realizat de către autorităţile locale, ar genera solidaritate de grup între actorii politici şi economici ai judeţelor Moldovei.

Pe săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.