anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 25.06.2022

Moldova vrea prioritate

GALERIE
mihai chiper200
  • mihai chiper200
- +

Cum s-au construit marile proiecte de infrastructură din Moldova? Prin presiune politică, opoziţie tăioasă şi afirmarea răspicată a interesului regional.

Un grup de politicieni din Moldova - nu are rost să-i numim, ca să nu ajungă pretext de ceartă pentru ordinea menţionării - au început să strângă milioane de semnături pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Vreo 70 de deputaţi din regiune, de la putere şi din opoziţie, au depus şi ei un proiect de lege. Pretind, în sfârşit!, că au înţeles să lase la o parte îngustul lor interes partinic şi să acţioneze pe această temă în interes regional. Făcută serios, este singura modalitate de a repune pe agenda naţională de investiţii un proiect fabulos pentru economia jumătăţii de est a ţării. Scoaterea Moldovei din izolare trebuie începută, de fapt, printr-un atac brutal împotriva tuturor stereotipurilor şi xenofobiei regionaliste manifestate sistematic la vârful centrelor de decizie din România. Uitaţi-vă pe cifrele de investiţii din ultimele două decenii ca să înţelegeţi cum se manifestă. Pentru Moldova nu se „greşeşte” niciodată în favoarea sa. Ce probabilitate matematică absurdă face ca, an de an, rectificare după rectificare, proiect după proiect, Moldova să fie ultima la capitolul infrastructurii de transport? Când are Moldova prioritate?

Întrebările nu sunt noi, desigur. Se vorbeşte puţin, poate cu interes, despre aspectul că unirea de la 1859 pentru Moldova, dar mai ales pentru Iaşi, a fost considerată de contemporani un dezastru economic. Există o contradicţie flagrantă între succesul politic şi diplomatic obţinut şi decadenţa, apoi marginalitatea care au generat decalajul înregistrat ulterior de Moldova în raport cu Muntenia. Peste timp, de altfel, foşti unionişti se transformă în aprigi contestatari ai modului în care „fraţii de peste Milcov” înţeleg şi pun în practică unirea.

Iar o lecţie pentru prezent ar fi aceea că marile proiecte de infrastructură, cum a fost construcţia căilor ferate în secolul XIX, nu au apărut prin generozitatea Bucureştiului, ci printr-un proces de negociere aprigă.

Istoricii ocultează eşecul pragmatic al unirii - unii din ignoranţă, alţii pentru că subscriu la o mitologie glorificatoare a statului -, şi raportul de inferioritate în care intră interesele Moldovei în raport cu Muntenia până la 1918 (ca să ne oprim acolo). Nu vorbim aici doar de arhitectura instituţională, de centralismul propriu-zis, cât de manifestarea unei „indispoziţii” accentuate faţă de Moldova, deseori de pe poziţii de superioritate, prezentă la nivelele decizionale. „Valahii” închideau gura moldovenilor, când aceştia făceau caz de regionalismul lor, spunând că, după unire, trebuie să se vorbească despre „români” şi despre „România”. Celor mai vocali li se punea automat eticheta de „separatişti”, un fel de „terorişti” ai vremii fără faţă şi chip, creaţi în laboratoarele de propagandă ale „roşului” C.A. Rosetti. O butadă din epocă spunea că, atunci când moldovenii cereau bani pentru şosele ca în Muntenia, I.C. Brătianu le închidea gura cam aşa: „Da, dar ce facem cu Oltenia?”

Puşi de regulă pe lista de aşteptare, moldovenii s-au convins rapid că „fraţii de peste Milcov” nu vând brânza nici măcar pe bani. Iar punctul tare, ca şi în prezent, au fost proiectele de investiţii, atunci sistematic prioritizate la sud de Milcov. Nu doar din ignoranţă şi dezinteres, guvernele vremii au temporizat şi amânat cât au putut dezvoltarea infrastructurii feroviare din Moldova. Partea dintre Siret şi Prut a rămas blocată economic, fiindcă din punct de vedere militar Moldova era considerată doar „o zonă de năvălire” a trupelor ţariste. Or, când propriul stat îi abandona pe moldoveni, considerâdu-i cetăţeni de sacrificiu (linia de fortificaţii fusese planificată pe linia Galaţi-Nămoloasa-Focşani ca să apere Bucureştiul), s-a născut un sentiment puternic de frustrare, mai ales că el justifica blocarea investiţiilor. Spre exemplu, construcţia căii ferate Galaţi-Bârlad, vitală pentru jumătatea de sud a regiunii, a fost blocată în 1890 de ministerul de Război pentru că traseul s-ar fi aflat în bătaia tunurilor ruseşti, deşi proiectul de lege fusese votat în Parlament şi avea buget.

După izbucnirea războiului vamal cu Austro-Ungaria în 1886, comerţul Moldovei se sufoca din cauza infrastructurii. Cum să transporţi cerealele din zona dintre Siret şi Prut spre Brăila şi Galaţi? Cu carele trase de boi se pierdea orice avantaj competiţional. Mai grav era că şi linia ferată operaţională de-a lungul Siretului nu avea vagoane, fiindcă acestea erau repartizate staţiilor din sud. Un raport de pe la 1890 arăta că Muntenia avea nu numai Dunărea ca rută de transport, dar şi două treimi din reţeaua de căi ferate, plus trei sferturi din vagoane şi locomotive! Ieşenii încă mai visau ca Prutul să fie făcut navigabil, fiindcă producţia din câmpia Jijiei nu avea o rută de transport rapidă spre porturi, iar cerealele, cam singura marfă de export, putrezeau în gări.

Cum s-a reuşit în 1891 „deblocarea” proiectelor pentru o Moldovă ajunsă, ca şi acum, o pată albă pe harta investiţiilor? Prin presiune, scandal, opoziţie tăioasă, afirmarea fără menajamente a interesului regional. Prin constituirea unei ligi transpartinice (Comitetul pentru apărarea intereselor economice şi politice ale Moldovei-1891) la Iaşi, Botoşani şi Galaţi, depăşirea stadiului interpelărilor parlamentare formale, impunerea unei agende clare de revendicări. Peste toate, a funcţionat o alianţă politică, care astăzi pare de domeniul incredibilului, în care s-au regăsit liberali şi conservatori. Ce s-a obţinut în urma acestui lobby? În domeniul transporturilor,  finanţări pentru liniile ferate Dorohoi-Iaşi, Iaşi-Vaslui, Bârlad-Galaţi (cele trei segmente echivalau cu o autostradă la acea vreme). S-a dat undă verde pentru proiecte care trenau în diferite stadii, precum clădirea Universităţii, a Teatrului Naţional etc.

Revenind la situaţia din 2017, pentru realizarea proiectului autostrăzii Iaşi-Tg. Mureş este nevoie de un asemenea tip de resurgenţă civică şi politică. şi în secolul XIX erau printre politicieni destui oportunişti, veleitari, corupţi, dar lor le-a ieşit pentru că au ştiut să recunoască şi să pună în valoare forţa de coeziune a solidarităţii regionale (în prezent ea funcţionează misterios pe reţelele politice din Banat, Ardeal sau Oltenia). A existat, peste toate, un interes şi o susţinere constantă din partea societăţii civile, care a reuşit să modeleze întreaga agendă politică naţională pe ideea că Moldova are prioritate. În epoca internetului ce ar împiedica reeditarea unui asemenea proiect?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.