anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Moldova vrea… (III)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Spuneam în cea de-a doua parte a articolului că mai există un efort suplimentar pe care trebuie să-l facă regionaliştii mol­doveni pentru a avea un discurs credibil, cel legat de existenţa celei de-a doua Moldove.

Într-o lume a informaţiilor superficiale şi a geopoliticii regional-europene, care se consumă, cel mai adesea, într-o logică binară (prieten/non-prieten sau duşman/non-duşman), e lesne să arăţi cu degetul către cei ce văd viitorul ţării noastre altfel decât cel proiectat şi construit anapoda, în favoarea centrului unic de decizie la nivel natio­nal, de către înaintaşi! „Ei sunt cu ruşii!“ Am surprins deseori această formulare în comentariile din josul unor articole din media românească sau de pe Facebook. Articolele erau despre acţiunile societăţii civile, fie pe tematica autostrăzilor (sau mai degrabă a lipsei oricărei perspective în acest sens pentru Moldova!), fie despre acţiunile îndreptate împotriva exploatărilor de gaz şi ţiţei de şist, slavă Domnului, încă neîncepute, de la Pungeşti sau pe aiurea prin ţară. Nu suntem cu ruşii şi nici cu moldovenii statalişti din stânga Prutului, dragilor! Mai mult, cele două mişcări extrem de active - Împreună pentru A8 şi Moldova vrea autostradă - sunt iniţiate de persoane de vârsta a II-a, educate în ultimele două decenii ale secolului al XX-lea, când sentimentele faţă de marele fost vecin nu erau tocmai prietene!

Cu toate acestea, moldovenismul - ca mişcare regională, ce pare a se construi în fragmentul vestic al fostului stat, ce a supravieţuit până în epoca modernă, poate genera confuzii în mintea spectatorilor neimplicaţi. Neimplicaţi fie din comoditate, fie pentru că n-au fost niciodată „la Mol­dova“! (Observaţi cum în această formulare un teritoriu cu dimensiuni regionale e declasat la nivelul unui loc, a cărei formă de reprezentare cartografică e, de obicei, un punct. Nu am auzit niciodată pe cineva că a fost, sau nu, „la Transilvania“ sau „la Dobrogea“!)

Aşa ar fi trebuit să stea lucrurile şi cu Re­publica Moldova, scria pe Facebook colegul Lucian Sfîcă în ziua manifestaţiilor de la Skopje, Bitola şi din alte oraşe împotriva schimbării numelui Fostei Republici Iugoslave Macedonia, în Macedonia de Nord. Nu e nimic legitim în această denumire (referire la republica din stânga Prutului - n.r.). Am acceptat-o poate iniţial pentru că aveam în cap ideea că poate fi ceva temporar. (sau poate e vinovat analfabetismul geopolitic al parlamentarilor români ai anilor ‘90! - n.r.) Nu e ceva temporar, ba din contră, pare ceva de lungă durată. Beneficiind de această denumire, mulţi din republică se consideră moştenitorii statului medieval Moldova. Mai recent, multe instituţii de la Chişinău o iau pe scurtătură. Vedeam recent că Institutul de Statistică din Republica Moldova îşi asumă şi numele simplificat de „Statistica Moldovei“. Mai mult, politicieni de rang înalt din Ro­mânia (dar şi cetăţenii români, inclusiv locuitori ai Moldovei apusene - n.r.) o iau pe aceeaşi scurtătură referindu-se la statul vecin ca Moldova, nu Republica Moldova. Confuzie aparent banală, dar care în timp formează o percepţie total greşită asupra acelui teritoriu. Orice denumire era de preferat în locul uneia care să permită această confuzie geopolitică.

Pentru exteriorul României, dar şi pentru interiorul ei, Moldova aşa cum o ştim noi, locuitorii teritoriului, nu există! Mai mult, pentru Bucureşti, acest teritoriu - delestat de orice urmă de decizie la nivel intra-regional -, devine un teritoriu aga­sant. Dar iată că proiectul României centralizate îşi arată limitele, iar ecarturile de dezvoltare, aflate în creştere, dintre Bucureşti şi regiunile mai pregătite să intre în competiţie cu celelalte regiuni europene, pe de o parte, şi periferiile neglijate, pe de altă parte, stau dovadă! În ochii celor din exterior am devenit nord-estici sau sud-estici în funcţie de poziţia noastră topografică. Însă, alături de noi e un vechi fragment, altădată periferic (Republica Moldova), din ce în ce mai teritoria­lizat, care-şi însuşeşte istoria vechiului stat moldovenesc, alimentând-o cu naraţiuni a căror localizare e externă geometriei sale actuale, utilizând şi unele exotice, precum căsătoria unei fiice de-a lui Ştefan cel Mare cu unul dintre fiii lui Ivan al III-lea, inoculând astfel ideea existenţei unor relaţii strânse şi timpurii între Moldova şi Rusia, care au ajuns să aibă graniţe comune de abia în secolul al XVIII-lea.

Devenim un interstiţiu în interiorul unui alt interstiţiu teritorial! Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bu­cureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar etc. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

***

Ieri au aflat şi cetăţenii Bruxelles-ului că Mol­dova există şi aparţine UE! Câţiva membri ai asociaţiilor Împreună pentru A8 şi Moldova vrea autostrada şi câţiva zeci de membri ai diasporei au protestat în Piaţa Simone Weil din faţa Parlamentului European. La ora la care scriu aceste rânduri protestul (fară scandări!) se află în desfăşurare. Acest protest nu e singura acţiune pentru care s-au deplasat delegaţiile celor două asociaţii. Vor urma două zile de dis­cuţii cu parlamentari şi comisari europeni pe tema dezvoltării regiunii Moldova în contextul construirii infrastructurii mari.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ţinut minte

Cătălin ONOFREI

De ţinut minte

Cele cinci mari trădări ale liberalilor.

opinii

Cine mai vrea să fie liber

Briscan ZARA

Cine mai vrea să fie liber

Nu mai există compatibilitate de idei şi credinţe nicăieri. E doar un curent general oficial, impus şi încurajat permanent de stat, la nivel de politică naţională, iar pe acela se merge într-un sens prin propagandă continuă. Se numeşte corectitudine politică. Nu poate fi definit de nimeni prin nimic, de aceea oricine poate face teoretic orice, dar poate fi şi tras la răspundere pentru orice, dacă situaţia o cere.

Curcubeul deasupra unei lumi intolerante

Cristina DANILOV

Curcubeul deasupra unei lumi intolerante

Fiecare dintre noi a avut o experienţă în care s-a simţit deplasat, o situaţie în care s-a simţit ruşinat sau inconfortabil doar pentru că a fost sau a făcut ceva diferit faţă de ceilalţi. Oamenii sunt experţi în a identifica aceste situaţii şi a face glume pe seama lor, uneori, din nefericire, excesiv.

Uzul raţiunii

Nichita DANILOV

Uzul raţiunii

Un popor fără un lider care să-i apere demnitatea şi interesele tinde să devină o mulţime nulă. Oare mai e nevoie să mai spun că spre asta alunecă zi de zi, ceas de ceas, România zilelor noastre?! Căci azi, noi, cei care am trăit în comunism, vedem cum idealurile în care am crezut sunt călcate unul după altul în picioare.

pulspulspuls

Pregătiri de puci la partidoiul ieşean: cine e organizatorul şi cine, vizatul?

Pregătiri de puci la partidoiul ieşean: cine e organizatorul şi cine, vizatul?

Un uichend agitat tare s-a încheiat ieri la partidoiul ieşean, stimaţi telespectatori. Ceva ce nu s-a prea văzut din stradă, că la discreţie lumea de la partidoi e campioană zonală, dar care cică a lăsat urme grele prin multe berouri, dacă nu cumva chiar şi cicatrici pe unele obrazuri mai puţin tăbăcite. 

Caricatura zilei

La umplut piscina

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.