Moldovei i se cuvenea mai mult! (III)

În cel de-al treilea text al acestei serii vă propun să privim către Programul Operaţional Regional (POR) şi Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Lucrând cu sume impuse, care în valori absolute par destul de mari pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în raport cu celelalte regiuni ale României, ni se creează o percepţie falsă că s-ar avea în vedere o finanţare suplimentară. Dar să nu uităm că în ciuda scăderii dramatice a populaţiei (de la 3,8 milioane de locuitori – în 1992, la 3,3 milioane – în 2011 şi doar 3,1 milioane în prezent), Nord-Estul rămâne cea mai populată regiune a ţării noastre.

3. Programul Operaţional Regional

Şi acesta e un program de finanţare ce are ca obiectiv principal diminuarea ecarturilor de dezvoltare dintre regiuni. Dar şi aici, ca şi în cazurile precedente, guvernanţii de la Bucureşti interpretează bizar sprijinirea regiunilor mai puţin favorizate.

Comparaţia cu Polonia nici nu încape în discuţie! Nu numai că statul polonez a avantajat regiunile mai puţin dezvoltate, dar a creat şi un capitol special de finanţare pentru regiunile din est, mai slab dezvoltate.

În România, când vorbim de POR, doar datele absolute creează iluzia unor fonduri mai mari atribuite regiunii cel mai puţin dezvoltate a României – 1,76 miliarde euro. În fapt, cu ceva mai mult de 550 euro/locuitor, Regiunea de dezvoltare Nord-Est se află pe o poziţie intermediară între regiunile României, în urma Regiunii de Sud-Est (618 euro/loc.), dar şi a celor de Nord-Vest (584) şi Vest (567), ce au un PIB/loc. mult mai mare. Repartiţia dezechilibrată a fondurilor e gravă, mai ales că nu vorbim de cheltuieli post-factum, ci de fonduri în care ar trebui să se încadreze regiunile de dezvoltare în ciclul de finanţare actual.

4. Planul Naţional de Dezvoltare Locală

Aceste fonduri sunt specifice doar României, iar menirea lor (unică, aş zice, în conformitate cu site-ului PNDL) e reducerea decalajului dintre regiuni.

Regiunii de Nord-Est, după cum am văzut cea mai populată din România, i-au fost atribuite în ciclul de finanţare anterior (2017-2020) 4,8 miliarde de euro (locul al II-lea în valori absolute, după Regiunea de Sud Muntenia). Relativizând aceste date (100 e media României în euro/loc.), observăm că regiunea de dezvoltare de Nord-Est nu numai că are o valoare inferioară acesteia (99), dar şi că se află la coada clasamentului naţional.

5. Care ne e contribuţia şi cât primim de la bugetul de stat

O analiză a contribuţiei şi a sumelor primite de la bugetul de stat de către cele 8 judeţe moldovene s-a dovedit o întreprindere dificil de realizat. Ne-a fost imposibil să identificăm date mai recente. Am găsit o situaţie detaliată la nivel judeţean doar pentru 2012. Pentru acest an, luate împreună, judeţele Moldovei aveau o balanţă echilibrată între contribuţia şi banii primiţi de la bugetul de stat. Balanţa e uşor pozitivă, având în vedere că sunt cinci judeţe (Vaslui, Botoşani, Vrancea, Suceava şi Neamţ) ce au primit mai mult decât au contribuit. Însă contribuţia extra-regională a fost redusă, pentru că au fost excedente importante în celelalte trei judeţe – Iaşi, Galaţi şi Bacău, excedente ce au acoperit în cea mai mare parte necesarul bugetar. Ba chiar, dacă scoatem din ecuaţia regională judeţul Suceava, care adesea se autoexclude cu aroganţă din zona teritorialităţii moldovene, avem chiar un mic excedent în ceea ce priveşte contribuţia.

Oricum, relativ vorbind, la acea dată pentru 21% din populaţia României se drenau 16% dintre cheltuielile bugetare.

În loc de concluzii

Iată cum afirmaţia de la începutul acestui text, precum că strategia de dezvoltare regională şi de reducere a disparităţilor economice dintre regiuni a guvernului României e de doi bani, se confirmă. Acest comportament al statului, ce avantajează zonele dezvoltate ale ţării, duce fără doar şi poate la adâncirea decalajelor economice între regiuni şi nicidecum la atenuarea lor.

Acea gaură pe care o produce Moldova în bugetul de stat sau în structura diverselor programe de finanţare e mai mult o iluzie, dragi compatrioţi din alte regiuni. Aici, în Moldova, trăim mai degrabă o subzistenţă regională care vă lasă pe toţi ceilalţi să vă dezvoltaţi liniştit.

Poate că politicienii români de la centru ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltarea regională. Pe când la noi, deşi România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reuşit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.

Să ne îndreptăm atenţia şi către autorităţile de la nivelul judeţean şi local, care sunt la fel de vinovate pentru această stare de fapt. Cu voia dumneavoastră, am să folosesc persoana a II-a de aici încolo. Am aprecia dacă nu veţi mai fi leneşi şi dezinteresaţi de soarta UAT-urilor locale şi judeţene pe care le gestionaţi, dragi politicieni din Moldova. Başca, puţină solidaritate regională nu ar strica. V-ar creşte eficienţa în negocierea cu centrul.

Nu cerem neapărat discriminarea pozitivă în cazul acestor programe necesare, ci doar egalizarea sau atenuarea diferenţelor de finanţare. Măcar la nivelul investiţiilor străine să creaţi facilităţi fiscale suplimentare judeţelor din Moldova, pentru ca şi această regiune, în condiţiile unei accesibilităţi precare la nucleul dur european, să-şi poată valorifica potenţialul şi avantajele economice comparative şi competitive, câte or mai fi la momentul actual. Şi încă ceva, poate vă gândiţi şi dumneavoastră la înfiinţarea în diversele programe a unui capitol pentru finanţări doar pentru Estul României, aşa cum au procedat şi polonezii în POR. Nu e mare lucru!

Cu salutări din Moldova, regiunea sărăcită în mare măsură de domniile voastre.

Pentru cartografii şi informaţii suplimentare, puteţi accesa în site-ul MDM: Moldovei i se cuvenea mai mult. 

P.S. Ne vom ruga de dumneavoastră, cititorii, să nu vă creaţi impresia falsă că stăm cu mâna întinsă către centru. În lipsa unui nivel administrativ regional, cerem dreptul la dezvoltarea centrului unic de putere, ce guvernează cu autoritate şi deloc înţelept naţiunea noastră.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video