anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

Moldovele (III)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

Timp de două decenii, statul roman, fragil economic, a râmas captiv în proiectul european, ignorând semnalele de la Chişinău, iar acum timidele semnale de la Bucureşti (dacă există?), par a fi ignorate de cei de la Chişinău.

Ce a făcut România pentru integrarea teritoriului răsăritean al Moldovei? În perioada interbelică, noua ţară, al cărui nucleu de abia se schiţa în urmă cu două generaţii, avea de gestionat un teritoriu mai mult decât dublu, cu toate slăbiciunile structurilor sale spaţiale, cu o infrastructură ineficientă şi cu o populaţie doar de curând alfabetizată. Transpare din scrierile vremii o dublă abordare a noilor teritorii româneşti. Autorităţile au văzut în Transilvania oportunitatea de a se delesta de lumea balcanică în care era captivă România acelui veac. Apartenenţa ardelenilor şi bănăţenilor la o “mitteleuropă” apreciată şi respectată a grăbit asimilarea de către autorităţile bucureştene a regiunii care ne asigura apartenenţa la un grup “mai select”, al statelor central-europene. Cât priveşte Moldova de la Răsărit, lucrurile stăteau altfel. Avem şi o butadă din epocă, atribuită lui Iorga: "vrem Basarabia, dar fără basarabeni", care se face expresia unui românism dual, ce pune în loc ierarhii discutabile.Atitudinea mai degrabă cinică a autorităţilor române, a fost speculată de ocupanţii sovietici, ce vor construi românofobia, iar evenimente recente confirmă anti-românismul profund resimţit de o parte a românilor moldoveni-basarabeni. Dupa ‘90, deşi oportunităţile nu au lipsit, România şi Republica Moldova nu s-au sincronizat. Timp de două decenii, statul roman, fragil economic, a râmas captiv în proiectul european, ignorând semnalele de la Chişinău, iar acum timidele semnale de la Bucureşti (dacă există?), par a fi ignorate de cei de la Chişinău. Oricum, moldoveniştii par capabili să găsească relaţii şi cu populaţiile siberiene, decât să accepte unitatea de limbă şi de neam.

Unde se află în această ecuaţie Moldova apuseană, continuatoarea de drept a statului moldovenesc? Lăsând la o parte milioanele de moldoveni ce doresc unirea, nicăieri! Marginalizată şi văduvită de orice urmă de autonomie decizională, Moldova apuseană e mai degrabă un teritoriu relict, o sumă de teritorialităţi judeţene disjuncte. Calea aleasă în construcţia statului roman, centralizarea, excesivă în episodul socialist, a dus la distrugerea coerenţei teritoriale regionale şi a modificat radical mecanismele identitare. ”Eu sunt din Moldova!”, sună mai degrabă a scuză, decât a reper spaţial. Sentimentele de inferioritate şi de apartenenţă la periferie, alimentate, deopotrivă din interiorul şi din exteriorul provinciei, determină în mod inconştient o divergenţă a acestei identităţi moldoveneşti, prin crearea altora noi, care alimentează centrifuga moldavă. Unele au substrat istoric (cazul Bucovinei), altele sunt generate de modificări de ordin administrativ, cazul actualului judeţ Vrancea, mai slab sesizat în cazul judeţului Galaţi, ambele desprinse de restul Moldovei din punctul de vedere al jurisdicţiei ecleziastice după 1948 şi înglobate mai recent în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, fără vreo urmă de opoziţie locală.

Moldoveniştii din “republică” aduc un mare deserviciu Moldovei contemporane şi mai ales Moldovei din interiorul frontierelor României. Am să las la o parte “ideile” cu vizibilitate maximă, precum reorientarea (oficială!) a Republicii Moldova către spaţiul fost sovietic sau construcţia unei naţiuni noi, care va face imposibilă regăsirea în interiorul aceluiaşi proiect politic şi naţional a locuitorilor Moldovei istorice. Există câteva repercusiuni mai subtile, ce pot scăpa unui ochi mai puţin atent! Una dintre ele e faptul că acţiunile moldoveniste anesteziază o eventuală mişcare de renaştere culturală şi identitară a Moldovei apusene în interiorul statului român, iar un discurs critic la adresa Bucureştilor, a cărei Românie pare a ţine de la Chitila până la Ploieşti, poate fi asimilat (fals!) mişcării moldoveniste de către conaţionalii noştri mai superficiali în aşezarea ideilor.

Câte identităţi moldoveneşti mai există? Presiunile discursurilor construite în exteriorul Moldovei identifică bucovineni, moldoveni, basarabeni, şi chiar un fel de cripto-moldoveni de bazar zişi "ruşi" sau, după poziţia geografică, "ucraineni". Pe întreg teritoriul Moldovei istorice însă, dincolo de identităţile administrative impuse de creaţii artificiale şi relativ recente precum Bucovina, Bucovina de Nord, Moldova, Republica Moldova, Basarabia (şi uneori aruncate sfidător în faţa moldovenilor din celelalte subregiuni: eu sunt bucovinean sau vrâncean sau basarabean sau moldovean!, după caz), identitatea moldovenească există. Ea este (de)clamată, (re)clamată, exhibată sau ascunsă, ea trăieşte şi cunoaşte fluxuri şi refluxuri, în funcţie de conjunctură şi de scara la care se exprimă. Moldovean ca român, moldovean ca ucrainean, moldovean ca bucovinean, ca basarabean şi peste toate moldovean ca locuitor al unei Moldove mitice, încă întreagă în jurul mânăstirilor şi miturilor sale feudale. Acest zoom identitar, care revelează existenţa moldovenismului fundamental la toate nivelele administrative impuse sau remanente creionează o Moldovă diafană, de necuprins în cuvinte şi fapte, o Moldovă fractală, repetabilă în sentimente şi simţiri, însă invizibilă unui exterior comod, dezinteresat şi obtuz.

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga!

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.