anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

Momente inedite cu Regele Mihai relatate de un cunoscut jurnalist român

GALERIE
Regele Mihai
  • Regele Mihai
- +

Ultimii doi ani , primii doi ani. Inainte si dupa Revolutie. Este perioada mea de intilniri cu Regele in imprejurari neobisnuite si, pentru mine, tulburatoare, neasteptate si nerepetate. Am incercat sa adun insemnarile acelor vremuri, mi-am reluat , sub ochelarii cu dioptrii marite , dupa un sfert de secol, amintirile si chiar textele mai vechi  in care, de-a lungul anilor am mai vorbit sau scris despre aceste  intimplari. 

La sfirsitul anilor î80 ai secolului trecut , in Uniunea Sovietica si  in  restul blocului comunist est-european, semnele unor transformari dramatice ale sistemului comunist nu mai putea fi nesocotite. La Moscova functiona din 1985 noua strategie a reformei si transparantei, perestroika si glasnost, poate un pas mic pentru istoria universala a libertatii, dar un pas imens pentru cetatenii realcomunismului. 

Pretutindeni, la Varsovia , indeosebi, unde  rezistenta anticomunista prin Biserica Catolica si Solidaritatea era deja o izbinda a intregii societati, dar si la Budapesta sau Praga, baraci  comuniste mai vesele, ba chiar la Sofia sau in Berlinul rasaritean, unde dogmatismul conducatorilor prosovietici n-a produs exclusiv umilinta nesfirsita a propriilor cetateni, comunismul dadea semne de oboseala si cangrena. Nu exista nicio certiudine ca el se va prabusi. Nici macar nu se putea anticipa cadenta si amploarea rasturnarilor  in interiorul sistemului comunist din a doua jumatate a anului 1989. Bucurestiul era insa marea exceptie, in acest cimp subminat de aspiratii antitotalitare subit ingaduite  , cu voie de la politia  Kremlinului. In definitiv, ei ne-au dat comunismul, ei sa-l ia inapoi, isi spuneau oamenii.  Doar Romania parea colonia penitenciara ireductibila a lagarului. 

Saracia, frigul, supravegherea , un amestec buf de national-comunism folcloric in care darimarea bisericilor, infometarea , interdictia avorturilor si intunecarea completa, la propriu si la figurat a spatiului public asigurau rezistenta imuno-deficitara la presiunile metropolei comuniste. O  reteta de continuitate sigura, in tumultul dezghetului central-est-european. Dar acest cocktail a provocat si a facut posibila cea mai singeroasa solutie de iesire din comunism, in decembrie l989.

Eram redactor la Radio Europa Libera, la München, unde, seara de seara, impreuna cu colegii N.C.Munteanu, Serban Orescu, Gelu Ionescu, mail ales, ne citeam comentariile in emisiunea Actualitatea Romaneasca. O atmosfera viciata de impresia ca nimic nu se mai schimba, la noi. 

In noiembrie 1987 insa, protestul la inceput salarial si apoi imediat incandescent anti-comunist al brasovenilor a fost primul semn al schimbarilor posibile. A fost o turnanta severa , din letargie in explozie sociala . Bravura anti-ceausista a lui Radu Filipescu, scrisorile Doinei Cornea, dizidenta intelectuala lui Dorin Tudoran si Mihai Botez, cea sindicala a lui Vasile Paraschiv, pamfletele lui Mircea Dinescu , reanimarea fostilor granguri  comunisti , in frunte cu Silviu Brucan , scrisorile de protest impotriva darimarii bisericilor si a tentativelor de punere in opera a sistematizarii rurale, o solidaritate calda, expansiva cu romancele si romanii, in lumea occidentala, mai ales dupa filmele anti-ceusiste „Dezastrul rosu“ (Belgia, l988) sau un „Cezar intirziat“, (Austria, 1986) dar si compararea , seara de seara cu  situatia din tarile vecine, unde conducatorii cedau, faceau concesii, atunci cind oamenii isi cereau drepturile, asigurau combustia emisiunilor noastre .

Regele Mihai era de multa vreme un simbol al rezistentei anti-comuniste. Jucase un rol vital, intre 23 august 1944 pina la abdicarea fortata din 1947, fiind custodele formulei de stat prooccidentale, intruchipata de Coroana Romaniei, inca nescoasa definitiv din istorie. Sau daca aceasta formula devenise scadenta, inca nu stiau romanii si liderii lor istorici. Exilul in Elvetia, demnitatea si simplitatea cu care Regele a inteles sa ramina aproape de Romania, in conditiile in care autoritatile elvetiene nu-i incurajau exercitiul politic public, ii creasera regelui Mihai un loc sigur, de lider national in asteptare, „in pectore“, mai mult decit in culisele scenei reale.

In fiecare an, de Craciun, Regele se adresa prin Radio Europa Libera, ascultatorilor din Romania. Erau mesaje scurte de imbarbatare , de trista dar nu resemnata obisnuinta cu fatalitatea. Autoritatile americane ale Europei Libere acceptau aceste mesaje regale de Craciun, care, la fel ca restul emisiunilor, nu puteau  sa indemne la revolta sau nesupunere civica. 

„Americanii“ , cum le spuneam noi generic, aveau suficienta  intelegere pentru criticarea sistemului politic din Romania, dar functiona  acolo si o foarte paradoxala, in fond complice, cenzura post-factum. Emisiunile erau transcrise si ascultate dupa difuzare, iar criticile cenzorilor , uneori severe, puteau fi interpretate si ca metode de incurajare, din moment ce ajungeau prea tirziu.

 In acest context, am solicitat  responsabililor americani , la inceputul lunii mai 1989, in plina ebulitie politica in lagarul comunist , permisiunea de a lua un interviu, mai amplu, pe teme politice interne si internationale de actualitate, Regelui Mihai. 

Joel Blocker, fost corespondent la Paris al revistei Newsweek, erau un ziarist profesionist sevronat. La fel ,  chiar daca mult mai calm , venind dinspre zona cercetarilor militare, Ross Johnson, ca sa nu mai vorbim de cel care l-a inlocuit in a doua parte a anului pe Blocker, excelentul ziarist de la Los Angeles Times, ani de zile corespondent la Moscova , in anii primei descompuneri post-brejneviste,  Robert Gillette.

“Americanii“ au fost de acord. Impreuna cu Nestor Rates, directorul interimar al redactiei romane, dupa moartea lui Vlad Georgescu, in noiembrie l988, am plecat la Geneva. Aici, dr. Nicoale Stroescu, directorul adjunct si apoi succesorul lui Rates, ne-a inlesnit , printr-o  persoana apropiata familiei , o intilnire cu Regele. Ne insotea, venind din Berlinul de Vest, Helmut Frauendorfer, scriitor si junalist originar din Romania, fost membru al lui Aktionsgruppe Banat, alaturi de Herta Müller, Richard Wagner and comp. El, la propunerea mea, urma sa participe la interviu, si sa publice o versiune mai redusa in „tageszeitung“.

CITITI MAI MULTE PE hotnews.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (II)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (II)

Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

opinii

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

Caua şi politicaua

Radu PĂRPĂUȚĂ

Caua şi politicaua

Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Alex VASILIU

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

pulspulspuls

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.