Momente inedite cu Regele Mihai relatate de un cunoscut jurnalist român
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Momente inedite cu Regele Mihai relatate de un cunoscut jurnalist român

GALERIE
Regele Mihai
  • Regele Mihai
- +

Ultimii doi ani , primii doi ani. Inainte si dupa Revolutie. Este perioada mea de intilniri cu Regele in imprejurari neobisnuite si, pentru mine, tulburatoare, neasteptate si nerepetate. Am incercat sa adun insemnarile acelor vremuri, mi-am reluat , sub ochelarii cu dioptrii marite , dupa un sfert de secol, amintirile si chiar textele mai vechi  in care, de-a lungul anilor am mai vorbit sau scris despre aceste  intimplari. 

La sfirsitul anilor î80 ai secolului trecut , in Uniunea Sovietica si  in  restul blocului comunist est-european, semnele unor transformari dramatice ale sistemului comunist nu mai putea fi nesocotite. La Moscova functiona din 1985 noua strategie a reformei si transparantei, perestroika si glasnost, poate un pas mic pentru istoria universala a libertatii, dar un pas imens pentru cetatenii realcomunismului. 

Pretutindeni, la Varsovia , indeosebi, unde  rezistenta anticomunista prin Biserica Catolica si Solidaritatea era deja o izbinda a intregii societati, dar si la Budapesta sau Praga, baraci  comuniste mai vesele, ba chiar la Sofia sau in Berlinul rasaritean, unde dogmatismul conducatorilor prosovietici n-a produs exclusiv umilinta nesfirsita a propriilor cetateni, comunismul dadea semne de oboseala si cangrena. Nu exista nicio certiudine ca el se va prabusi. Nici macar nu se putea anticipa cadenta si amploarea rasturnarilor  in interiorul sistemului comunist din a doua jumatate a anului 1989. Bucurestiul era insa marea exceptie, in acest cimp subminat de aspiratii antitotalitare subit ingaduite  , cu voie de la politia  Kremlinului. In definitiv, ei ne-au dat comunismul, ei sa-l ia inapoi, isi spuneau oamenii.  Doar Romania parea colonia penitenciara ireductibila a lagarului. 

Saracia, frigul, supravegherea , un amestec buf de national-comunism folcloric in care darimarea bisericilor, infometarea , interdictia avorturilor si intunecarea completa, la propriu si la figurat a spatiului public asigurau rezistenta imuno-deficitara la presiunile metropolei comuniste. O  reteta de continuitate sigura, in tumultul dezghetului central-est-european. Dar acest cocktail a provocat si a facut posibila cea mai singeroasa solutie de iesire din comunism, in decembrie l989.

Eram redactor la Radio Europa Libera, la München, unde, seara de seara, impreuna cu colegii N.C.Munteanu, Serban Orescu, Gelu Ionescu, mail ales, ne citeam comentariile in emisiunea Actualitatea Romaneasca. O atmosfera viciata de impresia ca nimic nu se mai schimba, la noi. 

In noiembrie 1987 insa, protestul la inceput salarial si apoi imediat incandescent anti-comunist al brasovenilor a fost primul semn al schimbarilor posibile. A fost o turnanta severa , din letargie in explozie sociala . Bravura anti-ceausista a lui Radu Filipescu, scrisorile Doinei Cornea, dizidenta intelectuala lui Dorin Tudoran si Mihai Botez, cea sindicala a lui Vasile Paraschiv, pamfletele lui Mircea Dinescu , reanimarea fostilor granguri  comunisti , in frunte cu Silviu Brucan , scrisorile de protest impotriva darimarii bisericilor si a tentativelor de punere in opera a sistematizarii rurale, o solidaritate calda, expansiva cu romancele si romanii, in lumea occidentala, mai ales dupa filmele anti-ceusiste „Dezastrul rosu“ (Belgia, l988) sau un „Cezar intirziat“, (Austria, 1986) dar si compararea , seara de seara cu  situatia din tarile vecine, unde conducatorii cedau, faceau concesii, atunci cind oamenii isi cereau drepturile, asigurau combustia emisiunilor noastre .

Regele Mihai era de multa vreme un simbol al rezistentei anti-comuniste. Jucase un rol vital, intre 23 august 1944 pina la abdicarea fortata din 1947, fiind custodele formulei de stat prooccidentale, intruchipata de Coroana Romaniei, inca nescoasa definitiv din istorie. Sau daca aceasta formula devenise scadenta, inca nu stiau romanii si liderii lor istorici. Exilul in Elvetia, demnitatea si simplitatea cu care Regele a inteles sa ramina aproape de Romania, in conditiile in care autoritatile elvetiene nu-i incurajau exercitiul politic public, ii creasera regelui Mihai un loc sigur, de lider national in asteptare, „in pectore“, mai mult decit in culisele scenei reale.

In fiecare an, de Craciun, Regele se adresa prin Radio Europa Libera, ascultatorilor din Romania. Erau mesaje scurte de imbarbatare , de trista dar nu resemnata obisnuinta cu fatalitatea. Autoritatile americane ale Europei Libere acceptau aceste mesaje regale de Craciun, care, la fel ca restul emisiunilor, nu puteau  sa indemne la revolta sau nesupunere civica. 

„Americanii“ , cum le spuneam noi generic, aveau suficienta  intelegere pentru criticarea sistemului politic din Romania, dar functiona  acolo si o foarte paradoxala, in fond complice, cenzura post-factum. Emisiunile erau transcrise si ascultate dupa difuzare, iar criticile cenzorilor , uneori severe, puteau fi interpretate si ca metode de incurajare, din moment ce ajungeau prea tirziu.

 In acest context, am solicitat  responsabililor americani , la inceputul lunii mai 1989, in plina ebulitie politica in lagarul comunist , permisiunea de a lua un interviu, mai amplu, pe teme politice interne si internationale de actualitate, Regelui Mihai. 

Joel Blocker, fost corespondent la Paris al revistei Newsweek, erau un ziarist profesionist sevronat. La fel ,  chiar daca mult mai calm , venind dinspre zona cercetarilor militare, Ross Johnson, ca sa nu mai vorbim de cel care l-a inlocuit in a doua parte a anului pe Blocker, excelentul ziarist de la Los Angeles Times, ani de zile corespondent la Moscova , in anii primei descompuneri post-brejneviste,  Robert Gillette.

“Americanii“ au fost de acord. Impreuna cu Nestor Rates, directorul interimar al redactiei romane, dupa moartea lui Vlad Georgescu, in noiembrie l988, am plecat la Geneva. Aici, dr. Nicoale Stroescu, directorul adjunct si apoi succesorul lui Rates, ne-a inlesnit , printr-o  persoana apropiata familiei , o intilnire cu Regele. Ne insotea, venind din Berlinul de Vest, Helmut Frauendorfer, scriitor si junalist originar din Romania, fost membru al lui Aktionsgruppe Banat, alaturi de Herta Müller, Richard Wagner and comp. El, la propunerea mea, urma sa participe la interviu, si sa publice o versiune mai redusa in „tageszeitung“.

CITITI MAI MULTE PE hotnews.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spiritul critic se află în moarte clinică

Alexandru LĂZESCU

Spiritul critic se află în moarte clinică

Scepticismul, spiritul critic sunt în pragul extincţiei într-un peisaj în care conformismul, alinierea cuminte la abordările predominante ale momentului sunt în ascensiune rapidă.

Filmuletul zilei

opinii

Iaşul marilor Uniri în viziunea lui Victor Bejan

Nichita DANILOV

Iaşul marilor Uniri în viziunea lui Victor Bejan

Având o astfel de istorie în spate, cartea-album este document îmbibat cu dragoste faţă de Iaşi şi România, un imn închinat istorie dulcelui Târg, menit să echilibreze, prin atmosfera şi sentimentele pe care le degajă, acele atitudini şi acele cărţi ce privesc istoria noastră dintr-un unghi din ce în ce mai derizoriu.

Efecte şi reacţii

Dana ȚABREA

Efecte şi reacţii

Nu numai că „Jocul de-a măcelul” de Eugen Ionescu pare să anticipe reacţiile oamenilor pe timp de pandemie, dar cei de la Teatrul Studenţesc Thespis au avut inspirata idee de a realiza un spectacol. Până la urmă, e spectacolul vieţilor noastre de aproape un an de zile. Cine şi-ar fi imaginat că o viaţă comună, normală, aşa cum am avut până la izbucnirea pandemiei de Covid ar putea fi dezideratul vremurilor pe care le traversăm?

2+2=4 pastile media

Michael ASTNER

2+2=4 pastile media

Orice şedere a mea la ţară înseamnă şi un fel de cură mediatică de detelevizare, în sensul că timp de două-trei săptămâni ori chiar timp de două luni nu mă uit la televizor. Desigur, mă mai „dau” pe net, da. Dar în principiu legătura mea cu ţara se face prin intermediul radioului. Care radio merge non-stop cât îs în casă (inclusiv noaptea, când dorm), iar asta invariabil pe RRA. În principiu, pot s-o spun, sunt mulţumit de mixul oferit dintre ştiri şi muzică etc.

pulspulspuls

Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

Câteva informaţii pe azi şi despre noii aleşi ai ieşenilor mai puţin cunoscuţi publicului în ce priveşte viaţa lor privată. 

Caricatura zilei

Cerere

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.