Monica Berescu, deputat USRPLUS: "Facebook și Youtube nu sunt competențe digitale" (P)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Comunicat de presa

Monica Berescu, deputat USRPLUS: "Facebook și Youtube nu sunt competențe digitale" (P)

GALERIE
Deputat Monica Berescu_USRPLUS_Iasi
  • Deputat Monica Berescu_USRPLUS_Iasi
- +
Tehnologia a avansat într-un ritm amețitor, extenuant chiar, în ultimii ani și ne oferă din ce în ce mai multe provocări și oportunități digitale. Cu toate acestea, ne confruntăm cu un paradox în România: avem unele dintre cele mai bune rezultate din Europa la capitolul Conectivitate, însă tinerii noștri se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește nivelul de competențe digitale. Examenul de bacaluareat are o probă dedicată evaluării acestor tip de competențe iar acestea sunt publicate la adresa subiecte.edu.ro, care culmea, nu are certificat de securitate digitală; deci este o pagină vulnerabilă. Ironia nu se oprește aici.
 
Dacă vom consulta un model de fișă de examinare, vom constata că la BAC, sistemul educațional verifică dacă generația Z, cunoscută și sub numele de “iGeneration” sau “nativii digitali” trebuie să demonstreze că știu să folosească un email, să editeze un câmp într-un document word sau excel sau să organizeze câteva dosare virtuale. Acest gen de subiecte sunt pregătite pentru cei născuți în anii ‘00, care practic sunt acum cei mai mari consumatori ai tehnologiilor digitale și a dispozitivelor inteligente.
 
Conform unui studiu publicat de Bloomberg, aceștia folosesc tehnologia digitală mai mult ca oricând, peste 90% dintre ei uitându-se zilnic pe Youtube. Aceeași tineri folosesc servicii financiare electronice și sunt adepții cumpărătorilor online. Cu toate acestea, proba de la BAC pentru evaluarea competențelor digitale pune accent pe subiecte mult prea simple, care probabil că ar putea fi rezolvate de elevi de gimnaziu. 
 
Competențele digitale în viziunea europeană
Cadrul care definește structura și necesitatea competențelor digitale (Digcomp) pentru cetățenii din UE se concentrează pe cinci domenii esențiale, interconectate, care pun accentul pe 21 de competențe individuale. Cele 5 domenii de competență sunt: 
 
1. Alfabetizare digitală și informațională, pentru dezvoltarea următoarele competențe individuale: 
● Navigarea, căutarea și filtrarea datelor, informațiilor și conținutului digital
● Evaluarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital
● Gestionarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital
 
2. Comunicare și colaborare:
● Interacționarea prin tehnologii digitale
● Partajarea informațiilor prin tehnologii digitale
● Implicarea în societate prin intermediul tehnologiilor digitale
● Colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale 
● Netichetă (Netiquette) 
● Gestionarea identității digitale
 
3. Crearea conținutului digital:
● Dezvoltarea conținutului digital
● Integrarea și re-elaborarea conținutului digital
● Drepturi de autor și licențe
● Programare
 
4. Siguranță: 
● Protejarea dispozitivelor
● Protejarea datelor personale
● Protejarea sănătății
● Protejarea mediului ı̂nconjurător
 
5. Soluționarea problemelor:
● Rezolvarea problemelor tehnice
● Identificarea nevoilor și a soluțiilor tehnologice
● Utilizarea creativă a tehnologiilor digitale
● Identificarea lacunelor de competență digitală
 
Comisia Europeană a prezentat în toamna anului 2020 un plan de acțiune pentru a adapta educația și formarea la era digitală în care trăim. Acesta are două componente strategice: dezvoltarea unui ecosistem de educație digitală și dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale relevante pentru transformarea digitală.  
România se aliniază acestor tendințe și va introduce, pentru prima dată, elemente obligatorii de competențe digitale în următorul an școlar. 
Conform Strategiei naționale privind digitalizarea educației în țara noastră, vor fi actualizate programele de informatică din învățământul gimnazial și liceu, iar competențele digitale ale elevilor for fi evaluate și la nivelul clasei a VIII-a, începând cu anul 2024. Cel mai ambițios obiectiv din această strategie este atingerea unui procent de 90% de alfabetizare digitală a populației României.
Competența digitală implică utilizarea cu încredere, critică și  responsabilă a tehnologiilor digitale în contexte de învăţare, de muncă şi participare la activități  sociale. Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de  conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în mediul online  şi competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale, rezolvare de probleme  și gândire critică.  
Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în  următorii 10 ani, arată specialiștii de la Factory 4.0 & Frames: „2030 va aduce, în România, peste  1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice,  asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii &  suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai  susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a  implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public". 
Specialiștii subliniază, însă, și necesitatea reformării școlii românești, amintind că în 2018, la  testele PISA, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe  hârtie, cu pixul. 
 
Alfabetizarea digitală în învățământ
Idealurile educaționale din viitorul apropiat vor putea fi atinse după ce va fi combătută și problema analfabetismului funcțional. Putem aborda domeniile de la vârful piramidei educaționale doar după ce le rezolvăm pe cele care se află în fundația sistemului de învățământ pentru că dezvoltarea competențelor digitale înseamnă corelarea noțiunilor, înțelegerea termenilor și întrebuințarea acestora în aplicațiile tehnologice. 
 
Profesorii și învățătorii trebuie să aibă prioritate absolută în dezvoltarea competențelor digitale pe cele 5 domenii strategice pentru că am văzut cu toții că există lacune destul de mari la acest capitol și că școala online nu poate fi eficientă dacă profesorii nu dețin competențe digitale avansate. 
 
Avem nevoie de cadre didactice pregătite și familiarizate cu tehnologiile online; capabile să utilizeze mediile digitale în activitatea școlară și să dezvolte competențele digitale ale colegilor și ale elevilor, deopotrivă.
 
Monica Berescu, deputat USRPLUS

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Italia sau Finlanda?

Nicolae GRECU

Italia sau Finlanda?

Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

Îndemnuri de la Maica Siluana

pr. Constantin STURZU

Îndemnuri de la Maica Siluana

Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

Perspectivă inversă

arh. Ionel OANCEA

Perspectivă inversă

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

pulspulspuls

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

Caricatura zilei

Asta zebră!

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.