Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

GALERIE
Eugen Munteanu
  • Eugen Munteanu
- +

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

La jumătatea anilor ’80 ai secolului trecut, când lui Paul Miron, personaj cu o biografie de excepţie, exilat, consumându-şi o tinereţe zbuciumată, devenit în cele din urmă profesor de limbă şi cultură românească la Freiburg im Breisgau, binefăcător ştiut şi neştiut pentru sute de compatrioţi din ţara captivă, om al iniţiativelor îndrăzneţe, i‑a trecut prin minte gândul de a edita, în România, cu aportul dublu, al mediilor academice şi al Bisericii, cea dintâi Biblie a românilor, mulţi au crezut că ideea este nebunească şi irealizabilă, alţii au dat din umeri cu scepticism. Motivele neîncrederii erau solide, iar oponenţii sau scepticii nu aveau nevoie de multe argumente. Mai întâi, ca un ecou secundar şi poate nedorit al anticlericalismului iluminist, în mediile academice occidentale studiul ştiinţific al Sfintei Scripturi a fost multă vreme desconsiderat ca disciplină universitară, fiind socotit o chestiune strict confesională şi lăsat pe seama Bisericii. În România ultimului deceniu al intervalului comunist, prejudecăţii de mai sus i se adăuga idiosincrazia indusă în conştiinţa publică de ateismul militant, devenit în România comunistă doctrină de stat. Înainte de a începe activitatea propriu-zisă, Paul Miron a trebuit aşadar să ducă „muncă de lămurire” în cele trei sfere în care deprinsese să se mişte tenace şi convingător: cea universitară, cea a puterii şi cea a Bisericii. Avatarurile şi accidentele acestei „lupte” sunt povestite de el însuşi în paginile de memorii publicate, precum şi în cartea de convorbiri cu Ovidiu Nimigean.

Evoluţia spectaculoasă a mentalităţilor academice în ultimele decenii l‑au plasat pe inimosul profesor de la Freiburg pe promontoriul rezervat vizionarilor! Vreau să spun că asistăm astăzi la o multiplicare în progresie geometrică a interesului ştiinţific pentru biblistică, chiar şi în medii intelectuale şi în ţări precum Italia, Spania, Irlanda, Croaţia sau Franţa, în care, într‑un chip aproape tradiţional, astfel de studii au fost aproape sistematic marginalizate. Şi este vorba nu doar despre zecile de institute, centre de cercetare, de editare şi de interpretare etc., orientate spre cele două mari aventuri ale creativităţii umane care sunt Septuaginta (vechea versiune grecească a Vechiului Testament) şi Vulgata (versiunea latinească a Bibliei datorată Sf. Ieronim), ci şi de interesul crescând pentru tradiţiile biblice locale, tradiţii pe care obişnuim să le denumim „tradiţii ale limbilor vernaculare”! Pe acest câmp fertil şi în veritabila uzină care a fost proiectul Monumenta linguae Dacoromanorum, s‑a născut şi la Universitatea noastră o mică tradiţie, adică o „şcoală”, pe care o dorim recunoscută ca atare, sprijinită, consolidată şi continuată. Îmi iau îngăduinţa să semnalez, pe lângă proiectul fondator, existenţa câtorva elemente suplimentare ale acestei „şcoli”. În climatul creat de proiectul central MLD a fost posibilă, de exemplu, finalizarea unor teze de doctorat din sfera filologiei biblice sau din cea a editării de texte româneşti vechi.

Pe lângă cercetătorii din „primul cerc”, menţionaţi anterior, cu temele lor de cercetare individuală, au mai finalizat şi susţinut public, cu calificative foarte bune, o serie de tineri cercetători la fel de remarcabili. Îmi fac datoria de a le menţiona numele şi temele de studiu doctoral, în ordinea cronologică inversă, începând cu cele mai recente: Onuţa Georgiana Bîrlădeanu (Mântuirea păcătoşilor, traducere atribuită lui Nicolae Spătarul Milescu), Diana-Iuliana Cîmpanu (gramatica monahului Macarie din secolul al XVII‑lea), Mihaela Onofrei (De obşte gheografie a lui Amfilohie Hotiniul, Iaşi, 1795), Alexandra Prisacariu (Istorie universală, traducere de Samuil Micu, Buda, 1800), Ioan Mihalcea (paremiologie biblică românească), Giorgiana-Andreea Marcu (Istoriia lui Numa Pompilie, al doilea craiu al Romii de Florian, traducere de Alexandru Beldiman, Iaşi, 1820), Elena Emanuela Ciurciun (Cugetările lui Oxenstiern, manuscris din secolul al XVII‑lea), Carmen Livia Tudor (Vartolomei Măzăreanu, Ithica ieropolitica, Iaşi, 1764), Luciana‑Mihaela Radu (Întîmplările lui Telemáh, fiiului lui Ulíse (Odisseu), traducere de Petru Maior, Buda, 1818), Loredana Buzoianu (Constantin Diaconovici Loga, Ortografie românească, Buda, 1818), Gina Nimigean, (structuri lingvistice şi artistice în cărţile populare româneşti din secolele al XVII‑lea - al XVIII-lea), Teofil Grosu (molitvenicele româneşti în raport cu originalele lor greceşti), Silvia Chiosea (epistolă şi panegiric greco-român adresate lui Constantin Brâncoveanu, manuscrise din secolul al XVII‑lea), Andreea Drişcu (gramatica românească a lui Radu Tempea, 1797), Ana Bobu (receptarea în cultura română a scrierilor Sfîntului Ioan Gură de Aur), Aniţa-Rodica Ciornei (fitonimie biblică), Cristina-Mariana Lungu (zoonimie biblică), Alina Camil (Antim Ivireanul, Dumnezeieştile şi sfintele Liturghii, Târgovişte, 1713), Elena Spiridon (Veniamin Costachi, editor şi traducător), Mihaela-Cristina Rădulescu (Cazaniile lui Ilie Miniat, Bucureşti, 1742), Silvia Baltă (cromatică biblică), Loredana Dascăl (studiu asupra limbii greceşti din textele epistolare redactate de compania negustorilor greci din Sibiu, secolele al XVIII-lea - al XIX-lea), Lucia Câmpeanu (Teologhia dogmatică a lui Samuil Micu, Blaj, 1802), Iulia Mazilu, Şeapte taine a besearecii, Iaşi, 1644), Marioara Giosanu (Triodul, Bucureşti, 1726), Oana Panaite-Beldianu (Varlaam, Scara raiului). O mare parte dintre aceste lucrări au intrat în circuitul public prin tipărire şi au îmbogăţit în mod substanţial baza de studiu a istoriei limbii române literare.

O serie mai recentă de doctoranzi lucrează sub îndrumarea mea la teme de studiu din aceeaşi sferă: Mariana Nastasia (inseratele biblice în literatura română veche), Claudiu Dulgheru (manuscrisele de la Mânăstirea Neamţ ale Filocaliei), Claudia Moisiuc (Dioptra, traducere din secolul al XVII‑lea a grămăticului Staicu), Eliza Constantinescu (Sinopsis de Atanasie cel Mare, Râmnic, 1783), Maria-Lucreţia Dumitraş (Liturghier, Chişinău, 1815), Irina Deftu (Noul Testament în limbile română şi polonă), Costina Ilea (studiu comparativ al vechilor ceasloave româneşti), Alexandru Bîrjovanu (Istoria Americii, traducere din 1818, manuscris). (Va urma)

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

Dan CONSTANTIN

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

După cum se poate observa din cele trei cazuri, atât intervenţia, cât şi neintervenţia Poliţiei provoacă pierderi de vieţi omeneşti.

Filmuletul zilei

opinii

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Nichita DANILOV

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Consider că nu e simplu să scrii un reportaj contemplându-ţi de pe marginea prăpastiei propriul tău abis existenţial în care simţi că luneci fără să găseşti un punct de echilibru.

Noii infractori

Dana ȚABREA

Noii infractori

În cadrul Maratonului dramaturgiei israeliene pe scene româneşti, derulat între 14 şi 16 aprilie, cele cinci teatre partenere (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti şi Teatrul de Stat din Constanţa), propun publicului, cu ocazia Zilei Naţionale a Israelului, montări ale pieselor unor autori israelieni de prestigiu, precum Edna Mazia, Hillel Mittelpunkt, Zadok Zemach, Savyon Liebrecht sau Hanoh Levin.

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Michael ASTNER

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Ultima întrebare a interviului (din Die Welt) luat de Mara Delius politologului Mark Lilla (despre care am scris săptămâna trecută) pune-n discuţie declaraţia unei critici a scrisorii deschise semnată anul trecut de 150 de intelectuali din SUA (majoritatea de stânga!, cum m-a asigurat la telefon un prieten…).

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.