Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (VI)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (VI)

GALERIE
Eugen Munteanu
  • Eugen Munteanu
- +

În ultima parte a articolului sunt prezentate alte pubicaţii (volume colective, reviste, volume de autor, ediţii filologice) ale unora dintre colaboratorii la proiectul MLD.

Pentru ca mecanismul academic al Centrului de Studii Biblico-Filologice să fie complet, în anul 2010 a fost fondată şi o publicaţie de specialitate, cu apariţie anuală, cu un board editorial prestigios şi cu nu mai puţin prestigioase colaborări. Intitulată „Biblicum Jassyense. Romanian Review for Biblical Philology and Hermeneutics” şi aflată la al şaptelea număr, revista noastră se adresează unui public internaţional, publicând studii, articole şi recenzii redactate în limbi de circulaţie internaţională. Ca să completez imaginea Centrului nostru evoc în treacăt doar pe cele mai importante din multele granturi de cercetate câştigate şi puse în operă de membrii Centrului MLD: Prima traducere românească a Septuagintei, operă a lui Nicolae Milescu (Ms. 45, BAR Cluj). Ediţie critică, studii lingvistice şi filologice (Eugen Munteanu, Lucia-Gabriela Munteanu, Ana-Maria Minuţ, Mădălina Ungureanu, Ana-Maria Gînsac), Tradiţia europeană şi românească a unei cărţi bisericeşti: parimiarul şi Dicţionare româno-slavone din secolul al XVII‑lea (director de proiect: Mădălina Ungureanu), Onomastică biblică românească. Studiu lingvistic şi filologic şi Psaltirile româneşti din secolul al XVI‑lea. Corpus alineat şi studii comparative (director de proiect: Ana-Maria Gînsac). Am încercat deopotrivă să ne facem cunoscută prezenţa şi prin nenumărate participări la sesiuni şi conferinţe de specialitate. Le menţionez aici doar pe cele internaţionale, organizate de instituţii sau asociaţii de prestigiu sigur şi recunoscut: Valencia 2010 (Eugen Munteanu, Lucia-Gabriela Munteanu, Ana-Maria Gînsac, Sabina Rotenştein), Viena 2009 şi 2010, Osnabruck 2010, Lima 2014, Jena 2014 şi Kunming 2015 (Eugen Munteanu), Veneţia 2010 (Eugen Munteanu, Ana-Maria Gînsac), Barcelona 2011 şi Nancy 2013 (Ana-Maria Gînsac), Leuwen 2013 (Eugen Munteanu, Lucia Gabriela Munteanu, Ana-Maria Gînsac). Pentru publicarea lucrărilor cu caracter monografic, în special a tezelor de doctorat din sfera de interes a „şcolii” noastre de studii biblico-filologice, am întemeiat la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi colecţia „Fontes Traditionis”, unde au apărut deja, între altele, lucrări ale colaboratorilor noştri apropiaţi: Ioan Florin Florescu, În multe chipuri de Scripturi. Studii de traductologie biblică (2015); Emanuel Conţac, Determinări culturale şi teologice în traducerea Noului Testament (2015) şi Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi Reforma. Studiu istorico-filologic (2017); Cristina-Mariana Cărăbuş, Zoonimie biblică românească (2017); Mihaela-Cristina Rădulescu, Cazaniile lui Ilie Miniat, Bucureşti, 1742 (2014); Loredana Dascăl, Din arhiva Companiei Negustorilor Greci din Sibiu (1453-1895). Texte epistolare greceşti (2014); Ana Maria Gînsac, Teonimie românească. Concept. Metodă. Probleme (2013); Mădălina Ungureanu, Dosoftei - Parimiile preste an, Iaşi, 1683 (2012); Iulia Mazilu, Şeapte taine a besearecii (Iaşi, 1644). Ediţie critică şi studiu filologico-lingvistic (2012); Silvia Chiosea, Epistolă şi panegiric greco-român adresate lui Constantin Brâncoveanu (Ms. BAR 766) (2016); Anuţa-Rodica Ardelean, Fitonimie biblică românească (2018); Carmen Livia Tudor, Vartolomei Măzăreanu, Ithica ieropolitica (Ms. BAR 67). Ediţie de text şi studiu filologico-lingvistic (2018); Loredana-Liliana Buzoianu, Constantin Diaconovici-Loga, Orthografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii româneşti, Buda, 1818. Ediţie de text şi studiu filologico lingvistic (2020); Iosif Camară, Rugăciunea «Tatăl nostru» în limba română. Studiu istorico-filologic (2021). Două alte colaboratoare ale noastre, doamnele Oana Panaite-Beldianu şi Alina Camil, au publicat, în ediţii critice de ţinută, la editura Patriarhiei, texte foarte importante ale culturii româneşti vechi, versiunea dată de marele mitropolit Varlaam celebrei scrieri ascetice Scara raiului a Sf. Ioan Scărarul şi, respectiv, Liturghierul lui Antim Ivireanu de la 1713, prototipul tuturor Liturghierelor româneşti. Ambele au fost tipărite cu binecuvântarea şi sunt prevăzute cu câte o prefaţă scrisă de părintele patriarh Daniel.

Către finalul „cuvîntului cătră cetitoriu” din Carte românească de învăţătură (Iaşi, 1643), unul dintre monumentele fondatoare al limbii noastre literare, Mitropolitul Varlaam scrie: „Pentr-aceea de nevoie mi-au fost, ca un datornic ce sînt lui Dumnedzău cu talantul ce mi-au dat, să-mi poci plăti datoriia macar decît pînă nu mă duc în casa cea de lut a moşilor miei.” Sunt acestea cuvinte cum nu se poate mai potrivite pentru a încheia aceste pagini în care a fost vorba despre solidaritate între generaţii, tradiţie, jertfă de sine, datorie şi vocaţie.

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.