Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Moral Correctness versus Pui la rotisor
S-a demonstrat în practică că o societate cu idealuri solide se bazează pe o anumită accepţie generală asupra normelor morale, pe un consens al aprecierii valorilor de unde rezidă şi o stabilitate politică, religioasă, socială. Psihologul american Michael Tomasello afirma că moralitatea nu e o trăsătură biologică a speciei, ci e un rezultat social şi cultural. Noi suntem produse ale interacţiunii sociale, raţionamentul moral fiind dezvoltat doar ca urmare a angajării în aceste interacţiuni sociale.
Ne putem gândi la moralitate ca la un exerciţiu intelectual, dar mai potrivit ca la o încercare de a înţelege instinctele şi reacţiile noastre interne. Este un concept subiectiv şi mulţi oameni au convingeri puternice despre ceea ce este bine şi rău, care îi poate pune în contrast direct cu credinţele morale ale altora. Cu toate acestea, chiar dacă morala poate varia de la persoană la persoană, de la religie la religie şi de la cultură la cultură, multe trăsături ale moralei s-au dovedit a fi universale, decurgând din emoţiile umane de bază.
Unul dintre lucrurile care îi fac pe oameni diferiţi de alte specii este că suntem conduşi în acţiunile noastre nu doar de instincte, ci şi de emoţiile noastre. Şi nu o mică parte din aceste emoţii este datorată simţului moralităţii. Cum îşi dezvoltă oamenii moralitatea? Această întrebare a fascinat educaţia, religia, filozofia, dar dezvoltarea morală a devenit, de asemenea, un subiect de actualitate în psihologie.
În lucrarea sa, The Righteous Mind (2012), Johnatan Haidt aminteşte despre studiile pe care le-a efectuat cu scopul de a demonstra baza moralităţii umane. Convingerile morale ale oamenilor vin rareori la sfârşitul unei analize lungi şi raţionale a eticii. În primul moment, oamenii tind să creadă intuitiv că ceva este moral şi apoi stabilesc argumente raţionale post-hoc pentru convingerile lor. Ne-ar plăcea să credem că, în general, convingerile noastre morale sunt mai solide, mai logice şi chiar mai practice decât alte convingeri. Dar nu sunt. Haidt spune bine „câinele intuitiv dă din coadă raţional”. Oamenii reacţionează adesea la anumite situaţii cu dezgust, dar apoi nu pot explica de ce acea situaţie e greşită din punct de vedere moral.
Pentru a folosi exemplul lui Haidt, poate doar câţiva oameni ar putea crede că este imoral dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă şi îl mănâncă. Cu toate acestea, mult mai mulţi oameni ar considera că este absolut respingător dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă şi face sex cu puiul. Putem empatiza şi împărtăşi repulsia faţă de un astfel de act. Dar de ce este greşit un astfel de act? Omul, practic, nu suferă. Nici puiul care e bine pârlit, crocant şi condimentat cu usturoi.
Haidt explică acest răspuns oarecum cinic prin existenţa a cinci fundamente înnăscute pentru alegerile noastre morale: grija, corectitudinea, loialitatea, autoritatea şi sfinţenia.
Societatea occidentală modernă are tendinţa de a lua în considerare doar două din aceste fundamente: grija şi corectitudinea. Din perspectiva celor două fundamente punem întrebări precum: „Dăunează asta cuiva?” şi „Este corect?” Dacă răspunsul la prima întrebare este nu, iar la a doua este da, atunci nu ar trebui să fie nimic în neregulă moral, spune el, cu situaţia în cauză. În multe situaţii, la fel ca în povestea cu bărbatul şi puiul, ne confruntăm, zi de zi, cu numeroase probleme care ating subiectul moralităţii care nu au prea mult de-a face cu răul sau incorectitudinea.
Crima este considerată imorală în societate. Într-o situaţie de război, soldaţii care au ucis semeni sunt decoraţi şi cinstiţi de societate. E moral sau e imoral să fii decorat dacă ai luat viaţa unui om? Avariţia urmăreşte acumularea de bunuri. Contrar avariţiei, codul moral bazat pe religie elogiază generozitatea, de aceea, a strânge bunuri este considerat, de religie, un act imoral. Cu toate acestea, într-o societate tot mai materialistă, în care unii câştigă salarii frumuşele, avariţia este sinonimă cu bunăstarea şi ambiţia. Este imoral sau e moral să fii ambiţios? Desigur, e corect şi moral, ar spune Haidt, atâta timp cât persoana se simte bine, e fericită pentru alegerea făcută şi, mai ales, comportamentul ei nu afectează viaţa, profesia, proiectele, dorinţele şi activităţile celor din jur.
Dar în timp ce cultura occidentală se luptă să ţină seama de celelalte trei fundamente enumerate de Haidt, loialitate, autoritate şi sfinţenie, ele par oarecum de la sine înţelese pentru oamenii din alte culturi. Alte culturi apreciază loialitatea faţă de partener sau familie, respectul faţă de ordinea pe care o oferă autorităţile, respect faţă de caracterul sacral al vieţii, al corpului sau al altor lucruri. În India a sacrifica o vacă e un act imoral, pentru că atinge sacralitatea pe care indienii o respectă cu preţul demnităţii şi vieţii. Sud-americanii, însă, ştiu să pregătească nişte fripturi grozave din carne de vită fără să se gândească prea mult la moralitate şi la sacralitatea vacii. Dar, deşi unii ar face eforturi să înţeleagă de ce bărbatul lui Haidt care face sex cu puiul este corect, ei încă cred, în interioritatea lor, că este greşit. Psihologia morală ar argumenta că acest lucru se datorează faptului că nu putem nega o anumită noţiune de puritate sau sfinţenie din caracterul nostru moral. Mai ales dacă valorile culturale ale comunităţii în care ne-am născut şi am fost educaţi nu a promovat niciodată aceste comportamente.
Potrivit lui Haidt, dacă vrei să ai relaţii cu mai mulţi oameni, că e vorba de o alegere personală sau o cauză, trebuie să faci apel la toate cele cinci fundamente. Dacă convingerile tale morale conştiente iau în considerare doar grija şi corectitudinea, atunci s-ar putea să fii incapabil a face faţă provocărilor şi a comunica cu grupuri de oameni din afara propriei tale culturi şi educaţii. Diversitatea înseamnă, de fapt, comunicarea ta interioară cu fundamentele morale ale oricărei culturi.
Cristina Danilov este psiholog
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |