Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Moral Correctness versus Pui la rotisor

GALERIE
Cristina Danilov
  • Cristina Danilov
- +

S-a demonstrat în practică că o societate cu idealuri solide se bazează pe o anumită accepţie generală asupra normelor morale, pe un consens al aprecierii valorilor de unde rezidă şi o stabilitate politică, religioasă, socială. Psihologul american Michael Tomasello afirma că moralitatea nu e o trăsătură biologică a speciei, ci e un rezultat social şi cultural. Noi suntem produse ale interacţiunii sociale, raţionamentul moral fiind dezvoltat doar ca urmare a angajării în aceste interacţiuni sociale.

Ne putem gândi la moralitate ca la un exerciţiu intelectual, dar mai potrivit ca la o încercare de a înţelege instinctele şi reacţiile noastre interne. Este un concept subiectiv şi mulţi oameni au convingeri puternice despre ceea ce este bine şi rău, care îi poate pune în contrast direct cu credinţele morale ale altora. Cu toate acestea, chiar dacă morala poate varia de la persoană la persoană, de la religie la religie şi de la cultură la cultură, multe trăsături ale moralei s-au dovedit a fi universale, decurgând din emoţiile umane de bază.

Unul dintre lucrurile care îi fac pe oameni diferiţi de alte specii este că suntem conduşi în acţiunile noastre nu doar de instincte, ci şi de emoţiile noastre. Şi nu o mică parte din aceste emoţii este datorată simţului moralităţii. Cum îşi dezvoltă oamenii moralitatea? Această întrebare a fascinat educaţia, religia, filozofia, dar dezvoltarea morală a devenit, de asemenea, un subiect de actualitate în psihologie.

În lucrarea sa, The Righteous Mind (2012), Johnatan Haidt aminteşte despre studiile pe care le-a efectuat cu scopul de a demonstra baza moralităţii umane. Convingerile morale ale oamenilor vin rareori la sfârşitul unei analize lungi şi raţionale a eticii. În primul moment, oamenii tind să creadă intuitiv că ceva este moral şi apoi stabilesc argumente raţionale post-hoc pentru convingerile lor. Ne-ar plăcea să credem că, în general, convingerile noastre morale sunt mai solide, mai logice şi chiar mai practice decât alte convingeri. Dar nu sunt. Haidt spune bine „câinele intuitiv dă din coadă raţional”. Oamenii reacţionează adesea la anumite situaţii cu dezgust, dar apoi nu pot explica de ce acea situaţie e greşită din punct de vedere moral.

Pentru a folosi exemplul lui Haidt, poate doar câţiva oameni ar putea crede că este imoral dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă şi îl mănâncă. Cu toate acestea, mult mai mulţi oameni ar considera că este absolut respingător dacă un bărbat merge la un magazin, cumpără un pui la rotisor, se duce acasă şi face sex cu puiul. Putem empatiza şi împărtăşi repulsia faţă de un astfel de act. Dar de ce este greşit un astfel de act? Omul, practic, nu suferă. Nici puiul care e bine pârlit, crocant şi condimentat cu usturoi.

Haidt explică acest răspuns oarecum cinic prin existenţa a cinci fundamente înnăscute pentru alegerile noastre morale: grija, corectitudinea, loialitatea, autoritatea şi sfinţenia.

Societatea occidentală modernă are tendinţa de a lua în considerare doar două din aceste fundamente: grija şi corectitudinea. Din perspectiva celor două fundamente punem întrebări precum: „Dăunează asta cuiva?” şi „Este corect?” Dacă răspunsul la prima întrebare este nu, iar la a doua este da, atunci nu ar trebui să fie nimic în neregulă moral, spune el, cu situaţia în cauză. În multe situaţii, la fel ca în povestea cu bărbatul şi puiul, ne confruntăm, zi de zi, cu numeroase probleme care ating subiectul moralităţii care nu au prea mult de-a face cu răul sau incorectitudinea.

Crima este considerată imorală în societate. Într-o situaţie de război, soldaţii care au ucis semeni sunt decoraţi şi cinstiţi de societate. E moral sau e imoral să fii decorat dacă ai luat viaţa unui om? Avariţia urmăreşte acumularea de bunuri. Contrar avariţiei, codul moral bazat pe religie elogiază generozitatea, de aceea, a strânge bunuri este considerat, de religie, un act imoral. Cu toate acestea, într-o societate tot mai materialistă, în care unii câştigă salarii frumuşele, avariţia este sinonimă cu bunăstarea şi ambiţia. Este imoral sau e moral să fii ambiţios? Desigur, e corect şi moral, ar spune Haidt, atâta timp cât persoana se simte bine, e fericită pentru alegerea făcută şi, mai ales, comportamentul ei nu afectează viaţa, profesia, proiectele, dorinţele şi activităţile celor din jur.

Dar în timp ce cultura occidentală se luptă să ţină seama de celelalte trei fundamente enumerate de Haidt, loialitate, autoritate şi sfinţenie, ele par oarecum de la sine înţelese pentru oamenii din alte culturi. Alte culturi apreciază loialitatea faţă de partener sau familie, respectul faţă de ordinea pe care o oferă autorităţile, respect faţă de caracterul sacral al vieţii, al corpului sau al altor lucruri. În India a sacrifica o vacă e un act imoral, pentru că atinge sacralitatea pe care indienii o respectă cu preţul demnităţii şi vieţii. Sud-americanii, însă, ştiu să pregătească nişte fripturi grozave din carne de vită fără să se gândească prea mult la moralitate şi la sacralitatea vacii. Dar, deşi unii ar face eforturi să înţeleagă de ce bărbatul lui Haidt care face sex cu puiul este corect, ei încă cred, în interioritatea lor, că este greşit. Psihologia morală ar argumenta că acest lucru se datorează faptului că nu putem nega o anumită noţiune de puritate sau sfinţenie din caracterul nostru moral. Mai ales dacă valorile culturale ale comunităţii în care ne-am născut şi am fost educaţi nu a promovat niciodată aceste comportamente.

Potrivit lui Haidt, dacă vrei să ai relaţii cu mai mulţi oameni, că e vorba de o alegere personală sau o cauză, trebuie să faci apel la toate cele cinci fundamente. Dacă convingerile tale morale conştiente iau în considerare doar grija şi corectitudinea, atunci s-ar putea să fii incapabil a face faţă provocărilor şi a comunica cu grupuri de oameni din afara propriei tale culturi şi educaţii. Diversitatea înseamnă, de fapt, comunicarea ta interioară cu fundamentele morale ale oricărei culturi.

Cristina Danilov este psiholog

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri