Aceste decese reprezintă mai mult de un sfert din totalul deceselor înregistrate în oraș. Factori precum urbanizarea accelerată, poluarea ambientală, stilul de viață sedentar și accesul inegal la servicii medicale de calitate contribuie semnificativ la agravarea acestei situații.

Cauzalitatea cancerului la nivel mondial

Cancerul este una dintre cele mai grave boli ale secolului XXI, o afecțiune care nu doar că afectează profund viața pacienților și a familiilor lor, dar pune și o presiune uriașă pe sistemele de sănătate din întreaga lume.

Cancerul este o boală caracterizată prin creșterea necontrolată a unor celule anormale, care pot forma tumori și, în unele cazuri, se pot răspândi în alte părți ale corpului prin sânge sau sistemul limfatic. Gravitatea cancerului reiese nu doar din numărul mare de cazuri diagnosticate anual, ci și din rata ridicată a mortalității asociată acestei boli. La nivel mondial, cancerul este a doua cauză principală de deces, iar tendințele arată că numărul de cazuri continuă să crească, influențat de factori precum îmbătrânirea populației, poluarea, stilul de viață nesănătos și expunerea la substanțe carcinogene.

Cancerul nu este în sine o singură afecțiune, există peste 100 de tipuri, fiecare cu caracteristici proprii și mecanisme distincte de dezvoltare. Cele mai letale forme includ cancerul pulmonar, colorectal, gastric, de sân, pancreatic și hepatic, fiecare având factori de risc specifici. Fumatul, alimentația nesănătoasă, poluarea și factorii genetici contribuie semnificativ la dezvoltarea bolii. Diagnosticul tardiv reprezintă o problemă majoră, reducând șansele de supraviețuire.

La bărbați, cel mai letal tip de cancer este cel pulmonar, iar principalele cauze sunt bine cunoscute. Fumatul rămâne factorul dominant, dar și poluarea atmosferică joacă un rol semnificativ, mai ales în orașele mari și în zonele industriale. Problema apare însă la diagnostic. În stadiile incipiente, cancerul pulmonar nu provoacă simptome evidente, iar atunci când acestea apar, sunt adesea ignorate sau atribuite unor afecțiuni respiratorii minore. Din acest motiv, mulți pacienți află prea târziu despre boală, când tratamentele disponibile nu mai pot oferi șanse reale de vindecare. Mortalitatea ridicată nu este doar o consecință a agresivității bolii, ci și a întârzierii în depistare și intervenție.

În rândul femeilor, cancerul de sân este principala cauză de mortalitate oncologică. Spre deosebire de cancerul pulmonar, acesta poate fi detectat mai devreme prin controale regulate, iar tratamentele moderne au îmbunătățit semnificativ rata de supraviețuire. Cu toate acestea, incidența ridicată și impactul emoțional al diagnosticului fac ca această formă de cancer să rămână o problemă majoră de sănătate publică.

Cancerul este o maladie care provoacă o moarte lentă, dar adesea subestimată în ceea ce privește gravitatea sa, în comparație cu alte cauze de deces. Această subestimare se datorează, în mare parte, mentalității societății, care manifestă o frică mai ridicată pentru o moarte rapidă decât pentru una lentă, așa cum sunt cele provocate de accidentele rutiere sau crime. Aceste fenomene sunt percepute ca având un număr mai mare de victime decât o au în realitate, în timp ce numărul deceselor cauzate de cancer este adesea subevaluat din punct de vedere numeric.

Un alt aspect important al acestui fenomen este percepția asupra șanselor de supraviețuire. Mulți continuă să considere cancerul o condamnare la moarte, cu șanse minime de supraviețuire. Această percepție persistă, deși astăzi progresele în diagnosticarea precoce și în tratamentele moderne au transformat cancerul dintr-o sentință fatală într-o afecțiune cu șanse reale de vindecare, oferind pacienților un viitor mult mai optimist decât în trecut.

Cauzalitatea cancerului la nivelul național al României

România se află printre statele din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate rate de mortalitate cauzate de cancer. Potrivit datelor statistice, țara înregistrează valori peste media europeană pentru multiple tipuri de cancer, inclusiv cel pulmonar, colorectal, gastric și hepatic.

Între anii 1996 și 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică, 1,2 milioane de locuitori ai României au decedat din cauza cancerului (înregistrat în statisticile oficiale sub denumirea de „tumori”), dintre care 59% dintre victime erau bărbați și 41% femei. Ca pondere din totalul deceselor, decesele atribuite cancerului reprezintă 17,4%, reprezentând totodată a doua cauză de mortalitate după bolile aparatului circulator (59,2%), sincronizându-se astfel cu tendința mondială. La nivel de medii de rezidență, ponderile deceselor ce au cauză cancerul sunt mult mari în mediul urban 21,2% dintre decese, comparativ cu cel rural, unde procentul era 14,3%.

Din perspectiva evoluției deceselor atribuite cancerului în intervalul disponibil de analiză (1996-2023), s-a înregistrat o creștere a deceselor din 1996 până în 2017, când a fost atinsă și valoarea maximă de 51.912 decese, o valoare ce depășește întreaga populație a municipiului Hunedoara, iar ca procent, a reprezentat 19,8% din totalul deceselor din acel an.

După anul 2017, tendința a fost una de reducere a deceselor atribuite cancerului, atingând un minim de interval (2018-2023) de 45.866 decese în anul 2022, ulterior, tendința a fost una de reluare a creșterii fenomenului (figura 2).

Din punct de vedere geografic, cele mai ridicate ponderi ale deceselor cauzate de cancer s-au înregistrat în județele:

• București – 22,2%
• Brașov – 21,7%
• Cluj – 20,9%
• Constanța – 20,0%
• Mureș – 19,7%
• Timiș – 19,5%

Aceste județe sunt caracterizate printr-o urbanizare puternică și se confruntă cu factori de risc specifici: poluare ridicată, stres, sedentarism și expunere la substanțe toxice. Pe de altă parte, rata mai mare de diagnosticare poate influența aceste cifre, deoarece în orașele mari accesul la servicii medicale este mai facil.

În partea inferioară a clasamentului se află județe mai puțin urbanizate, unde alte afecțiuni precum bolile cardiovasculare înregistrează valori mai mari. Este important de menționat că în aceste zone accesul limitat la servicii medicale și rata mai redusă de diagnosticare precoce pot subestima realitatea.

• Teleorman – 12,7%
• Olt – 13,3%
• Dolj – 13,6%
• Mehedinți – 14,1%
• Vrancea – 14,3%
• Giurgiu – 14,4%

La nivelul localităților din România, analiza deceselor cauzate de cancer scoate în evidență o tendință clară: cele mai mari procente ale deceselor cauzate de cancer se regăsesc în marile orașe din țară, cu toate că la nivel de valori de vârf, în clasament sunt prezente și localități din mediul rural.

În topul sumbru național pentru intervalul 1996-2023, se regăsesc următoarele localități:

• Valea Lupului (Județul Iași) – 28,2%
• Bărbulești (Județul Ialomița) – 26,6%
• Corunca (Județul Mureș) – 26,4%
• Costinești (Județul Constanța)– 25,6
• Slobozia (Județul Ialomița) -25,4%
• Iași (Județul Iași)– 25,3%
• Rovinari (Județul Gorj) – 25,3%
• Târgu Mureș (Județul Mureș) -25,0%
• Vaslui (Județul Vaslui) – 24,8%
• Mangalia (Județul Constanța) – 24,7%

Datele din clasament confirmă evoluțiile observate la nivel național și județean, indicând faptul că creșterea ponderii deceselor cauzate de cancer este mai pronunțată în zonele urbane, ceea ce poate fi explicat printr-o combinație de factori. Orașele mari sunt, în general, caracterizate printr-un nivel mai ridicat de poluare a aerului, un stil de viață mai sedentar și alimentație mai nesănătoasă, factori care pot favoriza dezvoltarea bolilor oncologice.

În schimb, în localitățile rurale, ponderea deceselor cauzate de cancer este semnificativ mai mică, însă acest lucru poate fi influențat de accesul limitat la servicii medicale și de o posibilă subdiagnosticare. În aceste zone, mortalitatea generală este mai ridicată din cauza altor afecțiuni, precum bolile cardiovasculare.

Cauzalitatea cancerului în județul Iași

În județul Iași, între anii 1996 și 2023, s-au înregistrat 46.800 de decese cauzate de tumori (cancer), reprezentând 19,2% din totalul deceselor în această perioadă. În anul 2023, au fost înregistrate 1.737 de decese cauzate de tumori, care au constituit 20,2% din totalul cauzelor de deces. Evoluția mortalității este similară cu cea la nivel național, însă se observă diferențe mai mari între mediul urban și cel rural.

În județul Iași, localitățile ce au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale deceselor cauzate de cancer în anul 2023 au fost:

• Balș – 30,2%
• Miroslava – 28,5%
• Bârnova – 27,6%
• Bivolari – 27,5%
• Todirești – 26,0%
• Tomești – 25,7%
• Iași – 25,4%
• Hârlău – 25%

În ceea ce privește perioada 1996-2023, cumulat, cele mai ridicate ponderi ale deceselor cauzate de cancer au fost înregistrate în localitățile:

• Valea Lupului – 28,2%
• Iași – 25,3%
• Ciohorani – 22,9%
• Pașcani – 22,2%
• Tomești – 22,0%
• Holboca – 21,2%
• Miroslava – 20,9%
• Mădârjac – 20,7%

Pe de altă parte, localitățile cu cele mai scăzute ponderi ale deceselor cauzate de cancer au fost:

• Tansa – 11,3 %
• Butea – 11,3%
• Ciortești – 11,3%
• Moșna – 11,6%
• Dagâța – 11,7%

Cancerul rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru România și un semnal de alarmă pentru sistemul nostru de sănătate. Chiar dacă în ultimii ani am înregistrat o scădere a numărului de decese, cancerul continuă să fie o cauză majoră de deces, cu diferențe semnificative între mediul urban și rural. În județul Iași, ca și în alte părți ale țării, accesul la prevenție, diagnostic și tratament variază considerabil în funcție de localitate. Deși Iașiul beneficiază de un sistem medical mai bine pus la punct în urban, zonele rurale se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește diagnosticarea precoce și accesul la tratamente moderne. Aceste diferențe nu sunt doar statistici, ci reflectă o realitate clară.

Este esențial să investim în educația pentru sănătate, să prioritizăm prevenirea și depistarea timpurie, pentru ca lupta împotriva cancerului să devină nu doar o problemă medicală, ci și una socială, pe care să o combatem împreună, indiferent de județ sau oraș.

 

 

Publicitate și alte recomandări video