anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 10.12.2022

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

De când se ştiu, moş Ghiţă şi mătuşa Ileana au muncit în gospodărie, la pământ şi îngrijirea animalelor. Deşi amândoi au sărit binişor de 80 de ani, ei continuă să facă acelaşi lucru. 

Nu s-au trezit niciodată mai târziu de ora 4 dimineaţa, din pricina grijilor zilei. Când a venit colhozul şi acareturile le-au fost luate, moş Ghiţă a hotărât că nemaiavând cu ce să-şi înzestreze cei patru copii, să ia calea şantierelor patriei. Câtă vreme a lucrat la uzină, nu s-a trezit mai târziu de ora 3 dimineaţa, întrucât era cale lungă până în staţie şi de acolo până la destinaţie încă şi mai şi. Mătuşa Ileana a lucrat la CAP, an de an, pentru a-şi păstra lotul de folosinţă. Deprinşi cu munca, nu s-au plâns niciodată de greutăţi. Din munca lor au ţinut copii la şcoli, văzând că viitorul nu mai este la sat. Aşa erau vremurile.

Ograda le-a fost mereu plină de orătănii, iar când împrejurările le-au permis au ţinut şi câte două vaci. În anii 90 au primit înapoi cele 5 hectare de pământ şi cu toate că nu mai erau chiar tineri n-au pregetat să le lucreze, mărindu-şi gospodăria. Copiii erau deja la casele lor, iar bătrânii şi-au zis că şi nevoile lor au crescut cu timpul, aşa încât ar fi bine să găsească la ţară toate cele de trebuinţă. Şi-au convocat fii şi fiicele, cerându-le să-i ajute la munca câmpului. Şi toţi s-au învoit, chiar dacă fără entuziasm. Ştiind din bătrâni că „în dorul slugii dai de fundul pungii”, nu s-au aşteptat la minuni din partea copiilor, drept care şi-au luat ei misiunea în serios, muncind cu râvnă şi bucuroşi că le mai pot fi de folos.

De la o vreme însă, văzând copiii că puterile părinţilor se împuţinează iar sarcinile lor sporesc, au stat şi au cumpănit că nu mai merită efortul, întrucât randamentul gospodăriei scade, sfătuindu-i pe bătrâni să se mai odihnească şi ei, să mai vândă din pământ şi evident să le împartă lor banii. Că uite aşa, azi eşti şi mâine nu, şi de ce să tot munceşti ca un rob până închizi ochii! Ba unul mai sfătos de felul lui începu să aştearnă pe hârtie diverse calcule din care rezultă cu evidenţă că munca lui, başca banii pentru benzină, oboseala şi frustrarea că nu-şi permit şi ei să-şi petreacă timpul mai plăcut, nu sunt acoperite de investiţie. Deci, munca în zadar! Nevasta îi ţine isonul, plusând că nu are şi ea timp de coafor, că trebuie să-şi tocească unghiile pe sapa aia nenorocită, că ce-i mai trebuie ei păsări şi vin de la ţară, că dacă ai bani găseşti totul şi la oraş. În fine, au strâns ei argumente doldora doar-doar îi vor convinge pe bătrâni să desfacă gospodăria să le facă şi lor parte, şi cu asta, basta!

Cruciţi de mirare, bătrânii i-au ascultat calm, după care, înţelegându-se parcă din priviri s-a ridicat moş Ghiţă şi a grăit: „Da’ văd, măi copii, că m-aţi potopit cu ştiinţa voastră de carte! Economie grea, bag samă! Aflasem şi eu câte ceva în vremea când lucram la stat, de la vreun conţopist deştept, nevoie mare, despre randament, productivitate şi câte altele. Da’ acuma bag samă că şi voi sunteţi tobă de carte, adaugă bătrânul cu subînţeles. Ia-n ascultaţi-mă şi voi oleacă! Eu cu baba am muncit la pământ de când ne ştim şi nu ne-am plâns nici măcar vouă, cu toate că uneori ne venea să ne luăm lumea în cap. Da’ cum să o facem, că doar vă aveam pe voi! Am muncit şi ne-am pus mereu nădejdea în Dumnezeu, că doar o fi având şi El vreun rol în economia asta de piaţă, ce ziceţi! Iar Bunul Dumnezeu ne-a ajutat şi am biruit. V-am ţinut la şcoli, v-am dat cele de trebuinţă, după cum ne-a ajutat El, ne-au ţinut puterile şi ne-am priceput şi noi. Voi veniţi din când în când, în vreme ce noi robotim câtu-i ziulica de mare şi tot cugetăm cum să vă mai putem ajuta şi cum să vă intrăm în voie, ca să nu se risipească gospodăria asta. Noi am îmbătrânit, iar voi v-aţi plictisit. Aşa or fi vremurile, pesemne. Da’ în economia asta rentabilă şi cum îi mai ziceţi voi, rostul nostru, al babei şi al meu, care mai este? Deci ne trezim noi dimineaţa, ne uităm la cer şi apoi la poartă, sperând să ne aduceţi şi voi ceva de-ale gurii. Şi tot aşa, până închidem ochii. Fosta-ţi prin megieş să vedeţi câţi mai sunt şi cum satul se pustieşte? Noi o viaţă am ştiut să muncim şi ne-am îngrijit să vă facem oameni. Nu-i vorbă că şi voi aţi fost harnici şi ascultători. Nu ne-am bătut capul cu randamentul, cum ziceţi voi, ca să ştim ce avem de făcut. Iar în ceea ce voi aţi izbândit am pus şi noi o cărămidă, acolo. Deci asta ce-o fi, ca să mă folosesc de ştiinţa voastră, dacă nu randament? încheie hâtru bătrânul.

Preopinenţii au muţit. La orice se aşteptau, dar la aşa întorsătură se pare că nu. Toată ştiinţa lor economică deprinsă pe de rost şi la cursul scurt s-a năruit într-o clipă în faţa logicii impecabile de economie de viaţă a bătrânului. Mătuşa Ileana a tăcut mâlc, cumva de teamă să nu încline ea balanţa echilibrului fragil dintre părţi. Am fost la rându-mi martor tăcut al dialogului şi nu aş dori să forţez morala poveştii. De aceea te întreb, iubite cetitorule, urmând o metodă şi un model mai vechi de conduită, azi aproape uitat: unde o fi sălăşluind adevărul în această întâmplare cu tâlc - în economia de viaţă a bătrânului sau în economia de piaţă a tinerilor? În fine, contez pe buna credinţă şi buna întrebuinţare a ştiinţei de către domniile voastre.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suntem pe nicăieri

Pavel LUCESCU

Suntem pe nicăieri

Fără a intra în amănunte, două mari probleme cred că avem azi, fără soluţii în vechile aranjamente politice în care încă trăim: inegalitatea care de peste douăzeci de ani creşte continuu şi deja accelerat şi, în strânsă legătură cu asta, spectrul deja manifest al noilor abuzuri.

opinii

Interogaţii identitare

Alexandru CĂLINESCU

Interogaţii identitare

Într-un deceniu numărul adolescenţilor care se autodiagnostichează că sunt trans a crescut de 25 de ori! Un semnal de alarmă a fost tras, în urmă cu câteva luni, de manifestul lansat de zeci de oameni de ştiinţă şi intelectuali reputaţi, manifest în care este respinsă categoric teoria conform căreia sexele sunt construcţii sociale.

Noaptea în care au ars - bibliografie obligatorie

George PLEȘU

Noaptea în care au ars - bibliografie obligatorie

Mi-a trebuit ceva curaj să citesc cartea. O aveam cumpărată de aproape o lună când, într-o zi, am deschis-o cu inima strânsă. Nu m-am uitat înainte peste nicio recenzie, am vrut să percep textul fără medieri suplimentare. 

Palma Sfântului Nicolae

pr. Constantin STURZU

Palma Sfântului Nicolae

Nu doar la începutul lunii decembrie, ci şi în anumite situaţii conflictuale ce mai apar (din păcate) în Biserică, se obişnuieşte a se invoca drept argument pentru anumite comportamente palma dată de Sfântul Ierarh Nicolae lui Arie. 

pulspulspuls

Pod de flori între gheşăftul de la aeroportul ieşean, admiterea României în Schengen şi vizita lui Ciucă la Iași

Pod de flori între gheşăftul de la aeroportul ieşean, admiterea României în Schengen şi vizita lui Ciucă la Iași

Pentru că tot am văzut că scandalul buiandrugilor de la noul terminal al aeroportului ieşean dă să se stingă, în aşteptarea vreunui rezultat al sesizărilor trimise în mai multe derecţii de şefii partidoiului ieşean, haideţi să vă spunem despre chestiune, ca s-o mai ţinem trează măcar o zi, câteva şpârle care circulă în mediul politic ieşean!

Caricatura zilei

Austria vrea

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.