Moștenirea lui Spiru Haret, celebrată la Iași: cum a schimbat un ministru reformator sistemul de învățământ

Directoarea Casei Corpului Didactic, Genoveva Farcaș, a explicat că simpozionul face parte dintr-un proiect aniversar mai amplu, intitulat „Anul Spiru Haret la Casa Corpului Didactic Iași”, care marchează două momente importante din 2026:  175 de ani de la nașterea ministrului reformator Spiru Haret și 55 de ani de existență a Casei Corpului Didactic.

„La această manifestare științifică, în cadrul căreia avem invitați de marcă din mediul academic, sunt trei conferințe care analizează perspective diferite ale personalității lui Spiru Haret și, mai mult decât atât, ne ducem către incidența și impactul măsurilor reformatoare din vremea lui Spiru Haret, către tot ce-a însemnat educația de-a lungul vremii. Spiru Haret nu a fost doar un ministru al Instrucțiunii Publice. Este cel care a construit școli, a transformat oameni, a influențat mentalități și, practic, pe ceea ce a făcut Spiru Haret se sprijină o bună parte din tot ceea ce înseamnă educația astăzi”, a declarat Genoveva Farcaș.

• Citește și: Casa Corpului Didactic Iași a inaugurat un centru dedicat tehnologiei și mentoratului în educație. Bogdan Suhar de la Quartz Matrix: „Îl ajutăm pe profesor să înțeleagă cum funcționează tehnologia”

Au conferențiat conf. univ. dr. Mircea Cristian Ghenghea de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, prof. univ. dr. emerit Laurențiu Șoitu, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a UAIC, dr. Cătălin Botoșineanu de la Arhivele Naționale ale României.

„Grădina școlară” – o revoluție uitată a satului românesc

Cătălin Botoșineanu a adus în discuție un aspect mai puțin cunoscut al activității lui Spiru Haret: rolul școlii rurale în transformarea societății românești.

Acesta a subliniat că multe dintre imaginile cu care suntem obișnuiți – bunici care cultivau grădini, îngrijeau livezi sau creșteau viermi de mătase – sunt atribuite în mod eronat perioadei comuniste. „E totul fals”, a spus Cătălin Botoșineanu, arătând că, de fapt, autorul acestei transformări a fost Spiru Haret, prin introducerea grădinii școlare în practica învățătorilor.

„Cel care a reușit prin învățătorul rural să schimbe aceste realități ale lumii rurale este Spiru Haret, introducând în practica învățătorilor grădina școlară. În grădina școlară, copiii au fost învățați pentru prima oară începând cu 1900 să cultive, să ia în stăpânire natura. Cultura grâului și a porumbului era cea care producea și mari dezastre, cu ghilimelele de rigoare, din perspectiva mortalității infantile și a alimentației foarte sărăcăcioase. Dintr-odată apare o grădină de zarzavaturi, dintr-odată apar pomii fructiferi, dintr-o dată apar livezile cu duzi pentru viermii de mătase, pentru a putea să-și confecționeze obiecte de îmbrăcăminte”, a menționat Cătălin Botoșineanu.

A punctat că impactul reformei s-a resimțit mult dincolo de mandatele lui Haret. În perioada interbelică, Ministerul Agriculturii și Ministerul Industriilor au preluat și profesionalizat această moștenire, iar învățătorul rural a ajuns să îndeplinească un rol cu totul aparte în viața comunității: era agronomul satului, administratorul băncii populare, responsabilul farmaciei rurale.

„Haret este cel care a avut acest plan: prin învățător să schimbi o lume. Și aceasta este de fapt marea moștenire pe care Haret a lăsat-o nu doar învățământului, cât mai ales României”, a concluzionat Cătălin Botoșineanu.

„Centrarea pe elev”, un concept adus de Spiru Haret

Laurențiu Șoitu, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a abordat un alt unghi al gândirii haretiene: cel pedagogic. El a vorbit despre conceptul de „centrare pe elev”, invocat frecvent în dezbaterile educaționale actuale. A arătat că Spiru Haret îl înțelegea într-un sens mult mai larg decât o face discursul contemporan.

„Este foarte importantă să știm că Haret înțelegea prin centrarea pe elev un plus de grijă pentru învățător, un plus de grijă pentru școală ca instituție, un plus de grijă pentru familie și comunitate. Dacă toți ceilalți factori vor fi bine intenționați și bine formați pentru a se ocupa de educația copilului, atunci putem să considerăm că se va și petrece în final”, a explicat Laurențiu Șoitu.

Publicitate și alte recomandări video