Moştenirea lui Trump
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 16.04.2021

Moştenirea lui Trump

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Noul preşedinte Joe Biden şi-a inaugurat mandatul - probabil ultimul - în termeni paradoxal rasişti: „Trebuie să încheiem cu supremaţia albilor!”. Afirmaţia este stupefiantă, având în vedere că această supremaţie s-a restrâns treptat, după perioada colonială şi a fost delegitimată masiv de către Abraham Lincoln şi războiul de secesiune, pentru a se destrăma efectiv, odată cu Martin Luther King. 

Oricine a călătorit în SUA a constatat că negrii sunt discriminaţi pozitiv, atât în aparatul federal, cât şi în cel al statelor. Ce urmează să se mai întâmple, pentru a satisface apetitul demolator al doamnei Kamala Harris, despre care cei mai avizaţi spun că ar fi adevăratul preşedinte al SUA?

Ce s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidenţiale ştim cu aproximaţie. Dar ceea ce urmează pare a fi cu adevărat îngrijorător. Poţi să dai un semnal tuturor grupurilor minoritare că vor beneficia de mai mult respect şi o mai bună aşezare în societate. Numai că acest mesaj poate să sune ca o invitaţie nu la schimbarea paradigmei istoriei americane (s-a mai văzut în câteva rânduri), ci la răsturnarea ei, printr-un asalt fie insidios şi tenace, fie revoluţionar şi demolator, împotriva fundamentelor istoriei şi statului american. Ceea ce am văzut în lunile mişcării BLM este un fel de „degradare nervoasă” (Gilbert Murray). Renunţarea unei civilizaţii la ceea ce are propriu este proba că ea a intrat în perioada de destrămare, care prefigurează de regulă dezintegrarea. Spune un alt englez ilustru, Arnold Toynbee, în monumentala sa sinteză A Study of History, că societăţile „constituie baza comună pe care se desfăşoară câmpurile de activitate ale unui număr de fiinţe omeneşti, care sunt, ele însele, organisme vii, dar care nu pot ajunge să facă să se înalţe un uriaş după chipul şi asemănarea lor… şi odată înălţat acest uriaş să îi insufle căldura vie a vieţii lor în trupul nematerial. Energiile individuale ale tuturor fiinţelor omeneşti care constituie aşa-zişii „membri” ai unei societăţi înfăţişează forţele vitale a căror acţiune creează, treptat, istoria acelei societăţi şi durata ei. Textul ar merita analizat în detaliu şi cu luare aminte. Bref: toate energiile, care sunt expresia forţelor vitale creează istoria şi îi determină durata. Americanii au recunoscut de mult, în practica politică, dar şi în concepţia istorică, rolul ecumenic al acestor „energii vitale” în proiectul lor statal şi societal. Nu s-a demonetizat discursul politic american în aşa fel încât să fie nevoie ca noul preşedinte să proclame sfârşitul „supremaţiei albilor”. Dar ce istoric, antropolog, sociolog ori politolog american nu respectă abolirea sclaviei negrilor şi eliminarea reziduurilor de discriminare rasială? A venit cumva Joe Biden după un regim de apartheid, de tip sud-african, ca să proclame pe calul alb (scuze, orice dar nu alb, ca să nu se simtă jignită doamna vicepreşedinte), în chip mesianic, ca să proclame sfârşitul devierii istorice a lui D. Trump şi începutul unei noi eliberări? Pentru că orice a întreprins noul preşedinte, într-o cadenţă aiuritoare, vrea să ne spună că moştenirea lui Trump trebuie aneantizată. O asemenea furie nervoasă a discreditării unui predecesor nu am ştiinţă să se mai fi întâmplat în istoria prezidenţială americană. Ea dezvăluie un radicalism absurd, impropriu valorilor civilizaţiei americane şi cu accente de vendetă demne de pretinsele schimbări de regim din republicile bananiere latino-americane. Gabriel Garcia Marquez ar fi uluit, probabil, să facă asocieri între cele două spaţii, cândva separate de un veritabil hău istoric.

Furia răzbunării devoalează în fapt frustrare. Moştenirea lui D. Trump va renaşte, dacă America va mai fi să fie fanionul civilizaţiei creştine şi liberale, euro-atlantice. Pentru că D. Trump i-a invitat să se trezească din inerţie şi naivitate, nu doar pe americani, ci şi pe europeni. Liderii europeni au demonstrat însă că nu întâmplător sintagma Bătrânul continent este despre decrepitudine şi nu despre înţelepciune. Să îi vezi pe „marii” Europei încolonaţi să obţină graţiile lui Putin, să îndulcească sancţiunile împotriva regimului său ori să ignore semnele rău prevestitoare ale puterii chinezeşti, e semnalul răvăşitor al faptului că Europa nu doar a îmbătrânit, dar e pregatită să abandoneze orice ambiţie majoră. S-au săturat de tutela americană şi se pregătesc să se alinieze în trena celei turanice. Mai poţi adăuga viaţă într-un organism obosit, despre care Lenin spunea cândva că odată cu bunăstarea îşi fabrică şi funia, dacă îi aduce un profit bun? Cum altfel să evaluezi încăpăţânarea Germaniei de a continua proiectul Nord Stream şi de a colabora cu Rusia în orice condiţii? Să uităm că am mai văzut asta în istorie? Şi cu ce consecinţe!

Europa de Est a înţeles mai bine mesajul lui Trump. Deloc întâmplător, fostul preşedinte a inclus-o în planurile strategice americane. Deocamdată nu ştim când ne vom mai întâlni cu semnale atât de încurajatoare. Istoria dezvăluie limpede că preşedinţii democraţi ai SUA nu au depăşit nivelul declaraţiilor de bune intenţii faţă de est-europeni.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Radu POPESCU

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Dacă trăieşti în Republica Moldova şi afli că brusc se înfiinţează noi partide politice, atunci aceasta înseamnă - cu siguranţă - că ţara se pregăteşte de alegeri anticipate, chiar dacă nu toţi jucătorii politici ai momentului şi-o asumă. 

Filmuletul zilei

opinii

Un cuplu problematic

Alexandru CĂLINESCU

Un cuplu problematic

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

George PLEȘU

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

Acoperită de tăcerea asurzitoare a celei mai mari părţi din mediul universitar şi academic ieşean, agenda personală a managerului Ateneului a ajuns să ţină loc de politici culturale la Iaşi. Cu un primar aflat - la propriu - într-o permanentă goană după imagine, oportunitatea de a mai poza în faţa unui bust s-a dovedit o tentaţie irezistibilă. 

Cui prodest?

Nicolae CREŢU

Cui prodest?

Deşi eram hotărât să nu mai scriu decât poate cândva fi să se termine odată cu ea, pe o temă atât de bătătorită şi deprimantă, gândul iniţial fusese (dar nu neapărat ca titlu): cui prodest… pandemia? 

pulspulspuls

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Să rezolvăm mai întâi, vineri fiind şi aşteptând cu toţii uichendul, o chestiune administrativă peste care s-a trecut fără nicio observaţie săptămâna asta, fie ea laudativă sau critică. 

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.