Magistraţii care au decis eliberarea din arest a lui Cristian Cioacă motivează decizia prin faptul că "nu s-a evidenţiat riscul influenţării în vreun fel a martorilor" şi că "este exclus şi cel al influenţării rezultatelor expertizelor", instanţa invocând, de asemenea, prezumţia de nevinovăţie.

Judecătorii care au decis, în februarie, înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar în cazul lui Cristian Cioacă îşi motivează decizia prin faptul că poliţistul nu poate influenţa martori sau părţi civile din dosar, şi nici nu poate avea vreo influenţă asupra rezultatelor expertizelor dispuse.

"Curtea (…) constată că nu s-a evidenţiat riscul influenţării în vreun fel a martorilor ori părţilor civile din dosar şi este exclus şi cel al influenţării în vreun fel a rezultatelor expertizelor dispuse, după cum nu există date în sensul că inculpatul, dacă ar fi judecat în libertate, ar săvârşi alte infracţiuni", se arată în sentinţa judecătorilor.

În documentul citat, judecătorii invocă, de asemenea, "conduita" inculpatului în perioada în care a fost cercetat în stare de libertate.

"Instanţa are în vedere şi conduita inculpatului (…), mai ales faptul că anterior trimiterii în judecată în ianuarie 2013 acestea fost cercetat în stare de libertate timp de circa cinci ani de zile în perioada 2008 – 2012, perioadă în care, după încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, nu a avut practic nicio obligaţie impusă sau măsură de supraveghere fără să fi fost relevate date în sensul că în toată această perioadă ar fi obstrucţionat ancheta, influenţând probele ori ar fi încercat să se sustragă de şa urmărirea penală sau că ar fi săvârşit/pregătit săvârşirea altor infracţiuni", notează judecătorii.

Magistraţii consideră că menţinerea stării de arest pentru Cristian Cioacă ar avea doar "justificare abstractă".

"Instanţa observă că menţinerea inculpatului (…) în stare de arest preventiv, pentru ocrotirea ordinii publice şi pentru asigurarea scopului prevenţiei generale, ar avea în prezent doar o justificare abstractă, din moment ce în concret inculpatul nu ar mai putea influenţa de acum încolo desfăşurarea procesului penal şi nu sunt date minime că s-ar sustrage de la judecată, cu toate că a fost condamnat în primă instanţă la o pedeapsă aspră, ori că ar săvârşi fapte penale, conduita sa în libertate, timp de mai mulţi ani anterior arestării, căpătând suficientă pondere şi fiind un motiv serios a se crede că riscul judecării în continuare în libertate nu ar fi decât unul care, teoretic, există cu privire la orice inculpat în orice cauză penală", se arată în documentul citat.

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti care au decis punerea sub control judiciar a lui Cioacă mai consideră că "nu mai există niciun temei concret care să justifice temerea că lăsarea inculpatului în libertate ar pune efectiv în pericol comunitatea, ci, dimpotrivă, ocrotirea ordinii publice şi buna desfăşurare a procesului penal pot fi asigurate în continuare prin faptul că faţă de inculpat se va lua o altă măsură preventivă care, fără a-l priva în totalitate, va fi oricum restrictivă de libertate".

Judecătorii susţin, de asemenea, că nu pot face abstracţie de faptul că "inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la soluţionarea definitivă a cauzei" şi spun că arestul preventiv este, în baza noilor prevederi în materie penală, "o măsură de excepţie" care "nu se identifică cu o eventuală pedeapsă".

În data de 14 februarie, un complet de divergenţă format din trei magistraţi de la Curtea de Apel Piteşti a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pentru Cristian Cioacă, impunându-i acestuia mai multe restricţii.

Ulterior, Cioacă s-a angajat din nou în IPJ Argeş, unde lucrează în serviciul logistic.

Procesul în care Cioacă este judecat pentru uciderea soţiei sale, Elodia Ghinescu, continuă la Curtea de Apel Piteşti.

Mediafax