Murături de toamnă – Cât îi costă pe ieșeni borcanul de pus pe iarnă? Cât de sănătoase sunt legumele la saramură sau oțet – opinia nutriționistului

O scurtă vizită prin piețele din Iași arată că legumele pentru murături au prețuri destul de variate. În piață, conopida se vinde între 8 și 10 lei kilogramul, castraveții și gogonelele sunt în jur de 7 lei/kg, iar gogoșarii ajung la 8 lei/kg.

În supermarket, însă, situația se schimbă: conopida urcă până la 11 lei/kg, gogoșarii la fel, 11 lei/kg, în timp ce gogonelele sunt ceva mai ieftine, 6 lei/kg, iar castraveții costă 6,5 lei/kg.
Pentru cei care preferă varianta rapidă, rafturile sunt pline de borcane gata făcute: castraveții murați încep de la 7 lei și pot ajunge până la 28 de lei, în funcție de mărime și brand, iar gogoșarii merg de la 9 până la 55 de lei borcanul, funcție de brand dau și de mărime. Oțetul, ingredientul de bază, variază între 3 și 30 de lei, în funcție de calitate și concentrație.

Murături în oțet sau în saramură?

Camelia Sfarti (foto jos), dietetician autorizat în Nutriție și Dietetică din cadrul rețelei medicale Arcadia, spune că ambele tipuri de murături, cele în oțet și cele în saramură, pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, pentru că aduc beneficii importante pentru sănătate.

Ea explică faptul că, de exmplu, castraveții murați în oțet, preparați prin pasteurizare, au puține calorii, pot ajuta la reglarea glicemiei în cazul persoanelor cu diabet sau rezistență la insulină și au efecte antibacteriene. În schimb, acesta subliniază că murăturile în saramură, obținute prin fermentație naturală, conțin bacterii bune (probiotice) care sprijină sănătatea intestinului și imunitatea. Aceste bacterii creează o barieră de protecție în organism, reduc inflamațiile și produc substanțe benefice precum butiratul, un compus care hrănește celulele colonului și contribuie la o digestie sănătoasă.

„Pentru beneficiile asupra microbiomului, murăturile fermentate în saramură sunt net superioare. Ambele variante trebuie consumate cu moderație și în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane, din cauza conținutului ridicat de sare și câteodată zahăr (în cazul murăturilor în oțet). Atenție în special în cazul persoanelor cu afecțiuni cardio-vasculare și renale, gastrite, reflux gastro-esofagian sau eroziune dentară. Pacienții cu hipertensiune arterială pot consuma ocazional cantități mici de murături și se recomandă clătirea în apă rece înainte de consum”, a declarat Camelia Sfarti.

Conform acesteia, este mult mai nutritiv și mai sigur să punem legumele la murat acasă, mai ales dacă folosim metoda tradițională cu saramură. Murăturile de casă, explică ea, sunt superioare pentru că nu conțin aditivi și au un conținut mai ridicat de probiotice naturale, benefice pentru sistemul digestiv.

• CITEȘTE ȘI: Cum vor fi producția și vinul toamna asta? Forfotă mare în podgoriile din Iași: viile sunt în plină campanie de recoltare, cramele încep să fiarbă de activitate

 Varza murată se transformă într-o sursă valoroasă pentru sănătatea oaselor și inimii

„Atunci când murăm legumele acasă, avem control total asupra ingredientelor, folosim doar apă, sare neiodată, legume și condimente naturale, fără substanțe chimice precum benzoatul de sodiu sau coloranții alimentari, cum este tartrazina, care se regăsesc adesea în produsele din comerț și pot provoca reacții de sensibilitate la unele persoane”, a precizat nutriționista.

Camelia Sfarti specifică faptul că procesul de murare, fie în oțet, fie în saramură, schimbă într-o anumită măsură conținutul nutritiv al legumelor. Pe de o parte, vitamina C și o parte din vitaminele din complexul B, sensibile la căldură și la procesare, se pierd. Pe de altă parte, însă, fermentația naturală aduce un câștig neașteptat, apar noi vitamine și compuși benefici, creați de bacteriile bune din saramură.

Nutriționista oferă ca exemplu varza murată, care, datorită procesului de fermentație, se transformă într-o sursă valoroasă de vitamina K2, un nutrient important pentru sănătatea oaselor și a inimii. Tot ea explică faptul că vitaminele mai rezistente, precum vitamina K și carotenoizii (precursorii vitaminei A), suportă bine procesul de murare și rămân în legume, păstrându-le nu doar aroma și culoarea, ci și valoarea lor nutritivă.

 

„Prin descompunerea antinutrienților, fitați și oxalați, prezenți natural în legume, fermentația lactică poate crește biodisponibilitatea mineralelor esențiale: fierul, zincul și calciul. În concluzie, murăturile nu trebuie să înlocuiască legumele proaspete, ci să le completeze, aducând beneficii importante pentru sănătatea intestinală. Pot fi consumate cu moderație, ca o garnitură sau o gustare”, a punctat nutriționista Camelia Sfarti .

• CITEȘTE ȘI: Iașul sărbătorește gustul autentic la „Zilele Recoltei”. Produse locale de la 90 de producători, pe Arena USV din Copou

Publicitate și alte recomandări video