Murăturile în sare sunt, în același timp, și pre-biotice, adică hrană bacteriilor bune din intestin.

Murăturile în sare furnizează specii diverse de bacterii bune intestinului. Acestea își ocupă locurile și intră în competiție. Consumă hrană bacteriilor agresive. Și produc substanțe care inhibă dezvoltarea agresorilor.„Tocmai această diversitate a lor le oferă capacitatea de a se opune instalării patogenilor. Prin interacțiunile din ele”, a explicat prof. dr. Veronica Lazăr.

Bacteriile care locuiesc în interiorul organismului fac parte din sistemul de apărare. Le ajutăm prin murături în sare, lactate fermentate, maia, borș. Acestea aduc în organism culturi bacteriene noi, de care avem nevoie. Murăturile în oțet au efect diametral opus. Deranjează bacteriile bune.În privința murăturilor în sare, iată ce trebuie să faceți dacă aveți hipertensiune, boli cardio-vasculare, dacă luați tratament cu corticosteroizi:

„Desărarea murăturilor e o varintă foarte bună. Ea păstrează cantitata de probiotic și reduce cantitatea de sare”, a transmis dr. Laura Ene, medic primar pe boli de nutriție.Pe lânga bacterii noi, venite din alimente, organismul uman are nevoie să își și hrănească bacteriile existente din intestin. Se hrănesc cu glucoză. De aceea, au nevoie că, în alimentație, să existe cartof copt și răcit, orez, fasole, pâine. Aceste alimente se numesc pre-biotice. Adică hrănesc bacteriile din intestin.

Tot bacteriile alături de care trăim și cele care sintetizează vitamine esențiale pentru organismul uman. Iată ce se întâmplă după ce consumați carne, ouă ori brânzeturi:

„Noi mâncăm și bacteriile își aleg și produc vitamina B6, vitamina B12, vitamina K. Vitamina K e vitamina antihemoragică, e produsă de bacteriile din tubul digestiv”, a explicat acad. prof. Octavian Popescu, microbiolog.

Vitamina B12, odată sintetizată, intră în circulație și produce așa numiții acizi nucleici, „cărămizile” din care sunt făcute toate celulele.

Sursa: stirileprotv