„Muza înaripată” aduce în zilele noastre povestea femeilor din Evul Mediu românesc. Trofeul ZDI, înmânat ieri câștigătoarei

Festivitatea de premiere a avut loc în Aula Magna „Mihai Eminescu” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în sală fiind prezente peste 150 de persoane. Pe lângă câștigătorii premiilor literare, juriu, parteneri și echipa „Ziarul de Iași”, au participat oficialități locale, cadre didactice, dar și numeroși studenți și elevi, printre care și copiii din Asociația Pro Ruralis.

Poate că această ediție a Premiilor literare s-a numărat printre cele mai așteptate decernări din ultimii ani, mai ales dacă luăm în calcul faptul că Simona Antonescu, marea câștigătoare, a mai fost nominalizată de trei ori până să primească Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”. A patra oară a fost cu noroc, iar așteptarea a avut rolul său, întrucât, acum, în atenția publicului a fost readus romanul istoric, prin cartea Chiajna din Casa Mușatinilor.

Povestea femeilor din Evul Mediu și mirarea, în prim-plan la Premiile ZDI

Pe scena Aulei Magna „Mihai Eminescu”, sub „Galaxia iubirii” de Sabin Bălașa, au luat cuvântul redactorul-șef al „Ziarul de Iași”, Toni Hrițac, președintele „Ziarul de Iași” Alexandru Lăzescu, rectorul UAIC Iași, prof. univ. dr. Liviu-George Maha, jurații prof. univ. dr. Alexandru Călinescu și prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuțitaru, și câștigătorii Simona Antonescu și Ioan Ciprian Bursuc.

Redactorul-șef al „Ziarul de Iași” a deschis evenimentul cu o scurtă istorisire a tradiției premiilor literare oferite, îndreptând mulțumiri către juriul care de 21 de ani alege câștigătorii Premiului Național pentru Proză și Premiului literar pentru debut.

„A fost o decizie a noastră, la «Ziarul de Iași», de a arăta că Iașul își trăiește valorile clasice și, la vremea respectivă, am identificat la granița literaturii una dintre aceste valori – critica literară, gândind că aici sigur putem face ceva. Premiul și prestigiul acestuia se datorează unui juriu dedicat și profesionist, un juriu care a reușit de-a lungul timpului să facă selecții care au confirmat de fiecare dată. În 21 de ani au găsit formula care să aducă, încetul cu încetul, consistență acestei idei”, a precizat Toni Hrițac.

Totodată, acesta a mulțumit celor care au venit în număr mare și a trecut în revistă principalele schimbări survenite în evoluția ziarului de la precedenta ediție: schimbarea site-ului online și a layout-ului ediției print, lansarea „Ziarului de Business””și a „Ziarului de Sănătate” și accentul pus pe conținutul video și social media. El a mai precizat că „Ziarul de Iași” își sprijină abordările pe valori și proiecte solide, confirmate în timp: jurnalismul de tip quality, Premiul național pentru proză, aflat la a a XXI-a ediție, parteneriatul cu Editura „Polirom” în editarea „Suplimentului de cultură”, sprijinirea Asociației Pro Ruralis, prin intermediul căreia sunt școlarizați anual, la liceele ieșene, 100 de copii dotați din mediul rural, și, în general, parteneriatul cu cititorii care doresc informație de calitate. El a mai remarcat și că aproape toți competitorii aflați în cursa pentru posturile principale în aceste alegeri locale pentru primărie erau prezenți în sală, acest lucru reprezentând un indiciu că educația și cultura ar putea fi domenii în care dialogul dintre ei ar fi posibil fără mari divergențe.

Despre cartea care surprinde povestea femeilor din Evul Mediu și despre volumul care detaliază mirarea, Alexandru Lăzescu a spus că ar ilustra, într-o formă sau alta, normalitatea, care e tot mai puțin pregnantă în zilele noastre. „Normalitatea pare destul de ciudată și avem două cărți care merg pe această idee – cartea despre femeile din Evul Mediu și cartea despre mirare. Mi s-a părut foarte interesant să ai o carte despre mirare, întrucât în ziua de azi foarte mulți au certitudini. Nu mai avem mirări, nu mai avem locuri de discutat. Salut faptul că într-o formă sau alta semnalăm faptul că normalitatea continuă, totuși, să fie interesantă și să ne țină cât de cât în priză”, a menționat Alexandru Lăzescu.

Simona Antonescu: „Este o foarte bună ocazie, în general, pentru romanul istoric să iasă puțin din conul de umbră în care eu simt că este”

Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași” a mers în acest an către Simona Antonescu, o scriitoare care, potrivit președintelui juriului, a făcut un pariu extrem de riscant în urmă cu câțiva ani, atunci când s-a consacrat romanului istoric. Alexandru Călinescu a afirmat, în cadrul evenimentului de miercuri, că „domnia sa chiar știe meserie”.

„Pentru mulți, acest gen poate părea desuet, depășit, plicticos, ori ceea ce a făcut Simona Antonescu este absolut remarcabil. A realizat din aceste cărți adevărate bestsellere. Aceasta pe care o premiem noi este cea mai de succes carte a domniei sale, cea mai ambițioasă. Istoria vorbește despre lucruri și fapte care s-au întâmplat, iar ficțiunea despre lucruri care ar fi posibile. Arta romancierului constă în a pune pe faptele autentificate istoric ficțiunea, în a broda pe marginea acelor fapte și personaje. E un roman care ilustrează admirabil această capacitate de a îngemăna, de a pune împreună istoria și ficțiunea”, a transmis președintele juriului despre marea câștigătoare.

VEZI MAI MULTE IMAGINI AICI

Simona Antonescu ar vorbi la nesfârșit despre romanul istoric, iar pe lângă bucuria nominalizării la Premiile literare „Ziarul de Iași” și, apoi, a câștigării marelui premiu, aceasta și-a împlinit dorința de a aduce din nou în lumină romanul istoric.

„Este compleșitor tot ce se întâmplă cu această carte! Mi-am dorit foarte mult această statuetă! Este un moment emoționant pentru mine și sunt recunoascătoare pentru această onoare. Cred că este o confirmare a faptului că poveștile pe care le spunem reușesc să ajungă până la inimile celor din jurul nostru pentru care, de fapt, chiar sunt scrise. Este o foarte bună ocazie, în general, pentru romanul istoric să iasă puțin din conul de umbră în care eu simt că este. Pentru mine este un gen literar foarte drag și nu îmi place zona în care a căzut. Consider că acest premiu este un mare vot de încredere”, a declarat scriitoarea în cadrul festivității de decernare a premiilor literare.

Marele premiu pentru Chiajna din Casa Mușatinilor

Ce puteți găsi în Chiajna din Casa Mușatinilor? Totul, fiindcă Simona Antonescu s-a străduit să surprindă ce i-ar plăcea ei să găsească în orice tip de roman. Este atât un roman de dragoste, chiar dacă este vorba despre iubirile nefericite din clasa conducătoare Evul Mediu, cât și un roman al maturizării, pentru că o surprinde pe Chiajna încă de la vârsta de 3-4 ani, care trece, apoi, prin toate necazurile și traumele.

„Este povestea unei fetițe care și-a pierdut mama la 3 ani. Foarte aproape de acea perioadă, tatăl ei, dintr-un negustor bogat, înstărit, se trezește voievodul țării. Atunci, pentru ea, totul s-a schimbat. Mai târziu, la 12 ani, familia trece din nou printr-o perioadă de mare tulburare, când sunt nevoiți să plece din Moldova, sunt exilați. După, fetița se reîntoarce, tatăl ei recâștigă tronul Moldovei și este căsătorită din motive politice, în Valahia, iar ea își ia în serios rolul de doamnă a țării. Reușește o performanță care nu mai fusese atinsă vreme de vreo 100 de ani, adică ea, împreună cu soțul ei, rămân pe tron vreo 16-17 ani, în condițiile în care se stătea maxim 2 ani de zile”, a istorisit Simona Antonescu, pe scurt, despre romanul său.

Pentru a ajunge la aceste fapte reale, scriitoarea a documentat viețile bărbaților din viața Chiajnei, adică cronicile lui Petru Rareș și ale lui Mircea Ciobanu. „Luând urma bărbaților din viața ei, mi-am putut imagina pas cu pas”, a adăugat Simona Antonescu.

Premiul de debut pentru o carte cu trei studii de caz

Festivitatea de decernare a continuat cu Premiul literar pentru debut „Ziarul de Iași”. Ioan Ciprian Bursuc este debutantul care primește acest premiu, pentru Fenomenologia mirării. Homer, Platon și Heidegger, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cartea este rezultatul tezei sale de doctorat, susținută public în iulie 2023, la UAIC.

Codrin Liviu Cuțitaru, membru al juriului, a început prin a spune că Ioan Ciprian Bursuc a scris o carte „absolut surprinzătoare”, care cuprinde trei studii de caz – Homer, Platon și Heidegger. Acesta a vorbit despre cum volumul tânărului ieșean se ocupă de originea filosofiei, întrucât pornește de la mirare, care este arhetipul gestului filosofic, și scrie o fenomenologie a mirării.

„Eu aș spune că este și o ontologie a mirării, pentru că domnul Bursuc nu rămâne la nivelul celor care au considerat mirarea a fi originea filosofiei. El consideră că mirarea este esența filosofiei, pentru că a filosofa este un gest permanent de mirare, de uimire. Chiar mi-am permis citind cartea să mă joc puțin cu principiul cartezian «cuget, deci exist». Dacă citești cartea lui Ioan Ciprian Bursuc realizezi că te miri, prin urmare cugeți, cugeți, deci exiști, iar printr-un joc silogistic, te miri, deci exiști”, a precizat juratul.

Chiar dacă cercetătorii scriu pentru a răspunde la întrebările pe care le au și mai puțin pentru a fi recunoscuți, Ioan Ciprian Bursuc simte că Premiul pentru debut a venit ca o formă de recunoaștere a muncii sale îndelungate, întrucât a lucrat timp de 7 ani la lucrarea sa de doctorat.

„Volumul are două fire. În primul rând, are un fir academic, tehnic, pentru că răspunde unor întrebări pentru specialiștii din domeniu. Pe de altă parte, mai are un fir care îl face mai deschis către un public larg, mai exact cultura mirării și a admirației. De la Homer și până astăzi există o coordonată centrală a lumii noastre: ne place să ne mirăm și să îi admirăm pe cei din jur. Mai mult decât atât, ne place să dăm mult timp din viața noastră de zi cu zi experienței mirării. O mulțime de aplicații pe care le folosim, cum ar fi TikTok sau YouTube Shorts, sunt pentru a ne mira și pentru a obține o satisfacție”, a explicat câștigătorul, care este asistent universitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul UAIC Iași.

În continuare, Codrin Cuțitaru a spus că, încă de la prima ediție, juriul a avut intenția să îi premieze la această categorie pe cei care promit în mod real și confirmă în domeniile lor de activitate. Se pare că juriul a avut „mână bună”, întrucât toți au confirmat, potrivit acestuia, ajungând nume importante în spațiul cultural și academic românesc. Trei dintre câștigătorii Premiului literar pentru debut „Ziarul de Iași” fac parte chiar din juriu. Este vorba despre Doris Mironescu, Antonio Patraș și Bogdan Crețu.

Partenerii ediţiei a XXI-a

De la decernarea premiilor literare nu au lipsit partenerii ediției. Partenerul principal a fost Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar rectorul Liviu-George Maha a spus că, pe lângă parteneriat, pentru universitate este o onoare să fie gazda acestui eveniment.

„M-a onorat propunerea de a fi parteneri ai acestui proiect. Noi ne simțim parteneri în fiecare an prin membrii juriului. Atunci când citim în presă cine a câștigat un premiu, asocierea este făcută imediat cu membrii juriului care sunt profesori la Facultatea de Litere din cadrul UAIC, sunt membri ai comunității academice, deci suntem mândri în fiecare an”, a declarat rectorul.

Compania Antibiotice este partener al Premiilor Literare „Ziarul de Iași” încă de la prima ediție. Deși nu a putut fi prezent la festivitate, directorul general al Companiei Antibiotice, Ioan Nani, a transmis câteva cuvinte printr-un reprezentant: „Compania Antibiotice susține de 21 de ani cultura și de 25 de ani educația, prin Pro Ruralis. Suntem aproape prin diverse proiecte, cum ar fi Academia a+ pe partea de științe, dar susținem și tinerii debutanți și scriitori”.

Cine sunt câștigătorii ediției XXI a Premiului Național de Proză „Ziarul de Iași”

Simona Antonescu s-a născut la Galați, în 1969, și a copilărit în localitatea Țintea, județul Prahova. După absolvirea Liceului „Constantin Dobrogeanu-Gherea” din Ploiești, a urmat cursurile Facultății de Chimie din cadrul Insitutului Politehnic București. A debutat în 2015 cu romanul Fotograful Curții Regale, câștigător al Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească/Polirom și al Premiului de Debut al USR și finalist la Festival du Premier Roman de Chambéry. A mai avut încă două romane finaliste la Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”: Hanul lui Manuc (2017) și Ultima cruciadă (2019). Acesta din urmă este câștigător al Premiului Cartea Anului al Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov.

Ioan Ciprian Bursuc are 32 de ani și este din Hârlău. În prezent, este asistent unviersitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, unde susține seminare de Fenomenologie, Hermeneutică, Filosofie contemporană, Metodologie filosofică, Fenomenologie aplicată, Hermeneutică radicală și Gândire critică. A absolvit UAIC Iași și a beneficiat de burse de studii și de cercetare la Université de Bourgogne (Dijon) și la Albert-Ludwigs-Universität (Freiburg). De-a lungul timpului, acesta a publicat articole în reviste de specialitate asupra unor filosofi precum Martin Heidegger, Augustin, Alexandru Dragomir, Anton Dumitriu. Face parte din echipele de redacție ale revistelor Meta – „Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy” și „Hermeneia: Journal of Hermeneutics”, „Art Theory and Criticism”, dar este și membru al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică.

Scriitorii nominalizați la ediția a XXI-a

Lista celor 10 autori selectați anul acesta de către juriul format din scriitorii şi criticii literari Alexandru Călinescu, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Doris Mironescu şi Antonio Patraş a fost următoarea:

1. Simona Goşu – Stela (Editura Polirom)
2. Adrian G. Romila – Acasă, departe (Editura Polirom)
3. Andreea Răsuceanu – Linia Kármán (Editura Polirom)
4. Florin Irimia – Nu spune asta! (Editura Polirom)
5. Simona Antonescu – Chiajna din Casa Mușatinilor (Editura Polirom)
6. Lorina Bălteanu – Legată cu funia de pămînt (Editura Cartier)
7. George C. Dumitru – Rupturi (Editura Polirom)
8. Mihai Mateiu – În creștere (Editura Trei)
9. George Moise – Kanashibari. Povestiri japoneze pe jumătate visate (Editura Curtea Veche)
10. Alexandru Popescu – Adâncuri incolore (Editura Arc)

Primii cinci din această listă au fost finaliștii ediției.

Câștigătorii din ultimii ani

Câștigătorul ediției din anul 2023 a Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” pentru cea mai bună carte a anului 2022 a fost Bogdan-Alexandru Stănescu. Acesta a primit premiul pentru cartea Abraxas, apărută la Editura Polirom. Premiul pentru debut i-a fost acordat Maricicăi Munteanu, pentru volumul Gruparea de la „Viața românească”. O literatură a spațiului și comunității, lansat la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

La ediția cu numărul XIX, premiul pentru cea mai bună carte a anului 2021 i-a revenit ieșeanului Florin Lăzărescu, pentru Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, volum apărut la Editura Polirom. În urmă cu trei ani, câştigătoare a fost desemnată scriitoarea Ioana Pârvulescu, premiul fiind acordat pentru cartea Prevestirea, publicată la Editura Humanitas în anul 2020.

Despre Premiile literare „Ziarul de Iași”

Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” a fost înființat în anul 2004, din dorința redacției de a-i premia pe cei mai buni scriitori români și de a oferi repere valorice cititorilor pasionați de literatură. De asemenea, în fiecare an acordăm un premiu celui mai interesant debut literar al unui autor din Iași.

Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași”, în valoare de 8.000 de lei, este acordat pentru cea mai bună carte de proză apărută în anul anterior celui în care se organizează selecția. Premiul literar pentru debut, în valoare de 1.500 de lei, este acordat de juriu celei mai bune cărți publicate în decursul anului anterior de un autor ieșean. Pe lângă premiile în bani, câștigătorii au primit câte o sculptură realizată de Sorin Purcaru.

Publicitate și alte recomandări video