anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

duminica, 05.02.2023

Muzicieni români în lume

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Este titlul potrivit unei rubrici săptămânale de ziar, al unei emisiuni radiofonice cu acelaşi ritm de difuzare pentru că, fără intenţia părtinirii Eutherpei faţă de alte muze artistice, în limbajul sonor cult se exprimă pe înţelesul auditorilor de pretutindeni cei mai mulţi autori şi interpreţi români. Aleg numai câteva exemple:

Dixtuorului de George Enescu, înregistrat sub conducerea lui Constantin Silvestri, i s-a acordat Marele premiu al Academiei franceze „Charles Cross”, Simfonia a III-a opus 21 şi Simfonia de cameră opus 33 în viziunea lui Ion Baciu la pupitrul Orchestrei, al Corului Filarmonicii din Cluj-Napoca şi-au găsit locul în două producţii discografice (MARCO POLO1), Simfonia a II-a şi poemul simfonic Vox Maris, plămădite sonor-artistic tot de Ion Baciu împreună cu orchestrele filarmonicilor din Bucureşti şi Iaşi (MARCO POLO), Simfoniile I, a II-a şi a III-a, poemul simfonic Vox Maris interpretate de Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo şi Orchestra Naţională din Lyon dirijate de Lawrence Foster (EMI CLASSICS), Simfoniile, Rapsodiile, Suitele a II-a şi a III-a interpretate de Cristian Mandeal împreună cu Orchestra Filarmonicii din Bucureşti (ARTE NOVA), Integrala lucrărilor simfonice imprimată de Alexandru Lăscae şi Orchestra Filarmonicii din Iaşi (OTTAVO), premierele mondiale pe disc ale Pastoralei-Fantezie pentru orchestră mică şi oratoriului Strigoii realizate de Gabriel Bebeşelea (foto) cu Orchestra Filarmonicii din Berlin (CAPRICCIO), Integrala creaţiei pentru pian în varianta Ralucări Ştirbăţ (HÄNSLER CLASSIC), discurile tot cu muzică de Enescu imprimate de Luiza Borac (HÄNSLER), opus-urile circumscrise avangardei semnate de Iancu Dumitrescu, Octavian Nemescu, Costin Cazaban şi Horia Şurianu (dublu album ELECTRECORD) au fost şi sunt valori de export.

Ar fi minunat ca exemplul pianistei şi profesoarei Alina Pavalache, sufletul sărbătorii pariziene din fiecare octombrie Rencontres internationales Georges Enesco, să fie urmat în alte capitale europene ale muzicii.

Violoniştii Şerban Lupu, Remuz Azoiţei, Şefan Tarara, pianista Alexandra Dăriescu, dirijorul Cristian Măcelaru sunt nume ce apar permanent în actualitatea scenelor de concert, a pieţii discografice.

Meritele Ralucăi Ştirbăţ nu rămân pe teritoriul interpretării pianistice. Asumându-şi din anii trecuţi promovarea creaţiei româneşti pentru pian (Mihail Jora, Constantin Silvestri) în mediile muzicale de peste graniţele României prin recitaluri, prin albume discografice, Raluca Ştirbăţ a contribuit în mod substanţial şi la intrarea în circulaţia europeană a unui opus muzicologic românesc fundamental. Capodopere enesciene comentate de Pascal Bentoiu (ediţia I, Editura Muzicală, 1984) sunt acum la dispoziţia cercetătorilor germani datorită iniţiativei domniei sale de a fi tradusă. Volumul a fost publicat la editura Frank & Timme sub titlul George Enescu: Mesterwerke (2015). Ambiţia deplin justificată, admirabilă, a Ralucăi Ştirbăţ de a pune cât mai mult în lumină creaţia enesciană a avut ca rezultate încă două recente ediţii de disc şi carte: Integrala lucrărilor pentru violoncel şi pian, înregistrată împreună cu Leopold Rudolf (PALADINO MUSIC, 2021) şi George Enescu - Creaţia pentru pian (Editura Muzicală, 2022). Imprimările audio şi studiile ordonate între coperţile recentului volum scot la lumină partituri puţin cunoscute sau inedite, refac prin studiu temeinic în biblioteci din România, Germania şi Franţa schiţe rămase de la autor, structurează opinia interpretativă originală, înnoitoare, a unei pianiste ale cărei dimensiuni profesionale au rămas seriozitatea, studiul riguros, pasiunea de a cunoaşte, căutarea adevărului în viaţă şi în muzică, ştiinţa-arta de a convinge, de a impresiona deopotrivă prin sunetele pianului şi prin discursul muzicologic spontan în faţa publicului. Discurs în care informaţia atent verificată, demonstraţia cu argumente de neclintit, evocarea, pasiunea, nivelul intelectual al rostirii contribuie la desfăşurarea unui fascinant spectacol de idei. Impresiile împărtăşite aici s-au reînnoit cu câteva săptămâni în urmă când, în timpul Festivalului Muzicii Româneşti, Raluca Ştirbăţ şi-a ordonat încă odată concepţia despre muzica unui geniu cu prilejul lansării volumului George Enescu. Creaţia pentru pian.

Alte „teme cu variaţiuni” inspirate de performanţe concertistice şi discografice româneşti îşi vor găsi în săptămânile viitoare comentariul pe această pagină.

 

1 Sunt trecute în paranteze numele caselor de discuri care au difuzat producţiile menţionate.

 

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Stupida lex, sed lex!

Nicolae GRECU

Stupida lex, sed lex!

Stimaţi suporteri, nu contează că înjuraţi, aveţi grijă pe cine înjuraţi.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Lunga pledoarie pro domo a tânărului asistent universitar continuă în ampla scrisoare adresată profesorului Balan, tatăl fetei pe care și‑o dorea de soție.

Blocul, pacoste sau nevoie?

arh. Ionel OANCEA

Blocul, pacoste sau nevoie?

Spre sfârşitul comunismului din România, posibilitatea obţinerii rapide a unui apartament la bloc era reală. Majoritatea populaţiei urbane trăia în cartiere de locuinţe colective. Ambiţiile partidului comunist au fost anularea proprietăţii private, demolarea caselor cu grădină şi mutarea proprietarilor în apartamente cu chirie modică. Aproape au reuşit. 

Ca piatra-n lac

Radu POPESCU

Ca piatra-n lac

Până nu demult, atunci când Rusia încă se simțea aproape ca acasă în Republica Moldova, Kremlinul nu avea prea multe bătăi de cap legate de posibilele aspirații ale Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană. Chiar și după 2009, momentul dispariției din prima linie a lui Vladimir Voronin și a comuniștilor moldoveni, primele guverne reformatoare și proeuropene de peste Prut erau temperate repejor de către Rusia atunci când mergeau parcă mai des în vizită la Bruxelles decât la Moscova.

pulspulspuls

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Ce vă spuneam noi mai pe alaltăieri, stimaţi telespectatori, cum că alde nea Mihăiţă şi dom’ Costel nu ar sta deloc pe roze acuma la alesul liniilor directoare în vederea abordării anului electoral 2024? 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.