Dixtuorului de George Enescu, înregistrat sub conducerea lui Constantin Silvestri, i s-a acordat Marele premiu al Academiei franceze „Charles Cross”, Simfonia a III-a opus 21 şi Simfonia de cameră opus 33 în viziunea lui Ion Baciu la pupitrul Orchestrei, al Corului Filarmonicii din Cluj-Napoca şi-au găsit locul în două producţii discografice (MARCO POLO¹), Simfonia a II-a şi poemul simfonic Vox Maris, plămădite sonor-artistic tot de Ion Baciu împreună cu orchestrele filarmonicilor din Bucureşti şi Iaşi (MARCO POLO), Simfoniile I, a II-a şi a III-a, poemul simfonic Vox Maris interpretate de Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo şi Orchestra Naţională din Lyon dirijate de Lawrence Foster (EMI CLASSICS), Simfoniile, Rapsodiile, Suitele a II-a şi a III-a interpretate de Cristian Mandeal împreună cu Orchestra Filarmonicii din Bucureşti (ARTE NOVA), Integrala lucrărilor simfonice imprimată de Alexandru Lăscae şi Orchestra Filarmonicii din Iaşi (OTTAVO), premierele mondiale pe disc ale Pastoralei-Fantezie pentru orchestră mică şi oratoriului Strigoii realizate de Gabriel Bebeşelea (foto) cu Orchestra Filarmonicii din Berlin (CAPRICCIO), Integrala creaţiei pentru pian în varianta Ralucări Ştirbăţ (HÄNSLER CLASSIC), discurile tot cu muzică de Enescu imprimate de Luiza Borac (HÄNSLER), opus-urile circumscrise avangardei semnate de Iancu Dumitrescu, Octavian Nemescu, Costin Cazaban şi Horia Şurianu (dublu album ELECTRECORD) au fost şi sunt valori de export.

Ar fi minunat ca exemplul pianistei şi profesoarei Alina Pavalache, sufletul sărbătorii pariziene din fiecare octombrie Rencontres internationales Georges Enesco, să fie urmat în alte capitale europene ale muzicii.

Violoniştii Şerban Lupu, Remuz Azoiţei, Şefan Tarara, pianista Alexandra Dăriescu, dirijorul Cristian Măcelaru sunt nume ce apar permanent în actualitatea scenelor de concert, a pieţii discografice.

Meritele Ralucăi Ştirbăţ nu rămân pe teritoriul interpretării pianistice. Asumându-şi din anii trecuţi promovarea creaţiei româneşti pentru pian (Mihail Jora, Constantin Silvestri) în mediile muzicale de peste graniţele României prin recitaluri, prin albume discografice, Raluca Ştirbăţ a contribuit în mod substanţial şi la intrarea în circulaţia europeană a unui opus muzicologic românesc fundamental. Capodopere enesciene comentate de Pascal Bentoiu (ediţia I, Editura Muzicală, 1984) sunt acum la dispoziţia cercetătorilor germani datorită iniţiativei domniei sale de a fi tradusă. Volumul a fost publicat la editura Frank & Timme sub titlul George Enescu: Mesterwerke (2015). Ambiţia deplin justificată, admirabilă, a Ralucăi Ştirbăţ de a pune cât mai mult în lumină creaţia enesciană a avut ca rezultate încă două recente ediţii de disc şi carte: Integrala lucrărilor pentru violoncel şi pian, înregistrată împreună cu Leopold Rudolf (PALADINO MUSIC, 2021) şi George Enescu - Creaţia pentru pian (Editura Muzicală, 2022). Imprimările audio şi studiile ordonate între coperţile recentului volum scot la lumină partituri puţin cunoscute sau inedite, refac prin studiu temeinic în biblioteci din România, Germania şi Franţa schiţe rămase de la autor, structurează opinia interpretativă originală, înnoitoare, a unei pianiste ale cărei dimensiuni profesionale au rămas seriozitatea, studiul riguros, pasiunea de a cunoaşte, căutarea adevărului în viaţă şi în muzică, ştiinţa-arta de a convinge, de a impresiona deopotrivă prin sunetele pianului şi prin discursul muzicologic spontan în faţa publicului. Discurs în care informaţia atent verificată, demonstraţia cu argumente de neclintit, evocarea, pasiunea, nivelul intelectual al rostirii contribuie la desfăşurarea unui fascinant spectacol de idei. Impresiile împărtăşite aici s-au reînnoit cu câteva săptămâni în urmă când, în timpul Festivalului Muzicii Româneşti, Raluca Ştirbăţ şi-a ordonat încă odată concepţia despre muzica unui geniu cu prilejul lansării volumului George Enescu. Creaţia pentru pian.

Alte „teme cu variaţiuni” inspirate de performanţe concertistice şi discografice româneşti îşi vor găsi în săptămânile viitoare comentariul pe această pagină.

¹ Sunt trecute în paranteze numele caselor de discuri care au difuzat producţiile menţionate.

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor