Concluzia este că pandemia a afectat într-un mod puternic natalitatea, dar nu a existat acel efect de revenire, care poate fi studiat în literatura de specialitate în prejma oricărui eveniment major: fie că vorbim de un război, o criză mare economică, foamete etc. Natalitatea a scăzut, vârsta femeilor care devin mame este din ce în ce mai crescută, iar la spitalele de stat, în continuare, în 2024, o mamă din cinci ajunge să nască fără să fi fost vreodată, anterior, la vreun consult medical sau să fi făcut vreo analiză.

Citește aici ediția integrală Ziarul de Sănătate nr. 3

Scăderi constante: față de acum 15 ani, nașterile sunt aproape la jumătate

Defalcat, cifrele arată în felul următor: 5.282 de copii s-au născut la Maternitatea „Cuza Vodă”, unul dintre cele mai mari din țară, 872 la Maternitatea „Cuza Vodă” și 1.247 la Maternitatea Arcadia. Numerele sunt în scădere față de anii anteriori, iar reprezentanții „Cuza Vodă” au precizat pentru „Ziarul de Iași” că sunt cele mai scăzute din ultimii aproape 15 ani, când doar acolo se nășteau 9.000 de copii.

Scăderea este și mai pronunțată pe ultimii cinci ani: au fost 6.144 de nașteri în 2019, înaintea debutului pandemiei. În 2020 a fost o cădere bruscă la 5.795, urmată de o creștere în anul următor, până la 5.993 de nașteri, iar apoi au urmat două scăderi majore: 5.513 în 2022 și 5.282 în 2023.

„Sunt studii care arată că în perioade de pandemie, de efervescență socială, economică, sanitară, lumea se gândește că o sarcină ar putea să complice viața de familie, viața personală, și o amână pe perioada în care fenomenul e acut. Dar dacă ne uităm la statisticile mari, se observă o revenire a natalității în următorii doi ani: vezi războaiele mondiale, tsunamiul din Japonia etc. Mă așteptam ca în România, pe perioada COVID, să scadă natalitatea, fiindcă lumea n-a ieșit, n-a socializat, a stat în casă. Iar apoi să urmeze o compensare, dar cifrele pe care le avem momentan contrazic teoria aceasta. Sigur, există și războiul în această motivație, poate fi și acesta un factor”, a declarat prof.dr. Bogdan Doroftei, directorul medical al unității medicale.

Vârsta mai înaintată a mamelor crește riscul de complicații

Situația nu e raportată doar la Iași, cifrele INS arată că România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din ultimele decenii. Iar motivațiile, spune directorul medical, țin și de alți factori, precum prețurile care au explodat la locuințe, dificultatea găsirii unui loc de muncă, inflația galopantă și alți factori socio-economici.

„Există o rezervă din partea cuplului să obțină o sarcină. Toate lumea se gândește că vom avea un copil când totul va fi ok și vom fi aranjați, dar din păcate asta duce la amânări și ne trezim că un cuplu ajunge la 35, poate 38 de ani și vrea un copil, iar asta nu se întâmplă la fel de spontan și ușor. Ci vine cu unele complicații, tratamente și ajutor de la specialiști. Iar asta va scădea iar determinismul cuplului: vor spune că dacă e să se întâmplă de la sine natură, bine, dacă nu, nu”, a mai punctat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Prof.dr. Bogdan Doroftei, directorul medical al Maternității „Cuza Vodă” Iași

Amânarea duce către riscuri suplimentare, mai spune specialistul. În regiunea anglosaxonă, mamele de peste 35 de ani sunt considerate „geriatric mothers”, femei care au trecut de vârsta în care sunt șanse mari ca o sarcină să nu aducă unele complicații suplimentare.

Profilul pacientului, la stat și în privat

Discutând despre profilul pacientului, reprezentanții Maternității „Elena Doamna” au precizat pentru „Ziarul de Iași” că acesta nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani. Puțin peste jumătate dintre femeile care au născut la maternitatea mai mică din Iași în ultimul an, un procent de 55%, au optat pentru cezariene. Aici, situația este mai liniară – căderea din pandemie a fost recuperată, în termen de număr de nașteri, dar nici nu a fost una semnificativă. Astfel, în 2020 au fost 718 nașteri, în 2021 – 774, în 2022 – 885, iar în 2023 – 872.

Cifrele trebuie privite în contextul în care Maternitatea „Elena Doamna” are o capacitate mult redusă față de Maternitatea „Cuza Vodă”, dar și prin prisma faptului că „Elena Doamna” a fost unitate medicală care a tratat exclusiv cazurile COVID-19 în anumite perioade din pandemie, fiind aduse paciente din alte spitale similare din regiune.

În ceea ce privește Maternitatea Arcadia, aceștia descriu faptul că profilul pacientelor care apelează la serviciile lor nu s-a modificat substanțial. Este vorba de cupluri cu vârsta cuprinsă în general între 25 și 35 de ani, un procent important fiind cei care revin și pentru al doilea copil, tot în privat. Spre exemplu, reprezentanții maternității ne-au spus că au avut un caz de o familie în care mama a născut de cinci ori în unitatea lor medicală.

„În general, cuplurile care aleg Maternitatea Arcadia o fac pentru experiența nașterii, aleg și pachetele de urmărire a sarcinii, care conțin toate investigațiile necesare. Sunt cupluri care valorizează legătura cu medicul ce urmărește sarcina și care asistă la nașterea bebelușului, pun preț pe respectarea planului de naștere și pe încurajarea alăptării”, au transmis cei de la Arcadia.

În 2021, aproape 1.000 de nașteri neurmărite

O statistică mai puțin încurajatoare vine din partea Maternității „Cuza Vodă”: aproximativ una din cinci paciente care vin să nască nu au fost deloc în cele nouă luni de zile ale sarcinii la un control, făcut de orice medic, inclusiv cel de familie. Conform cifrelor puse la dispoziție de către unitatea medicală, cele mai multe astfel de cazuri au fost în 2021, când aproape 1.000 de nașteri din 5.993 au fost la paciente care nu au fost consultate niciodată.

Prof.dr. Bogdan Doroftei, directorul medical al Maternității „Cuza Vodă”, spune că este o situație de risc major și pentru pacientă, și pentru spital. Pentru pacientă pentru că sunt unele cazuri în care, dacă nu se intervine la timp, anumite probleme pe care le poate dezvolta fătul îi pot pune inclusiv ei viața în pericol. Pentru spital apar complicații legate de medicii disponibili în cazul unei intervenții de urgență, fiind posibil să fie nevoia chemarea unor specialiști de la unități medicale care nu sunt pregătiți să vină în termen scurt sau disponibili.

În marea lor majoritate, aceste paciente provin din mediul rural, din familii dezorganizate, sunt în general minore, un capitol la care, explică directorul medical, suntem „campioni în Europa”.

„Avem cele mai multe cazuri de nașteri la femei sub 18 ani, iar cauzele sunt multiple. De la faptul că există promiscuitate în anumite familii, lipsă de informații, pacientele se gândesc că vii la medic, trebuie să ai nu știu ce sumă de bani să plătești contravaloarea unei consultații. Din păcate, aceste femei nu conștientizează faptul că pot să meargă la medicul de familie, să primească un bilet de trimitere, și să vină măcar de 2-3 ori în timpul sarcinii să fie monitorizate, în ambulatoriu sau în triaj, doar pe baza acelui bilet”, a punctat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Anomalii legislative: statul român nu decontează investigații esențiale

Situația însă este una mai complexă la prima vedere fiindcă și legislația conține anomalii, spune directorul medical. Spre exemplu, statul român acoperă în momentul de față costurile unei consultații obstetricale, cu trimitere de la medicul de familie, dar nu și ecografia care a devenit aproape obligatorie pentru a putea vedea starea fătului.

„Este o anomalie: suntem în 2024, nu se poate face consultație obstetricală ca în 1960, fără ecografie. Avem ultimele echipamente, sunt apărute ecografe cu inteligență artificială, care îți rafinează practic tot examenul ecografic. Și în condițiile astea, cu astfel de echipamente, e greu să mai poți accepta să faci consultați doar manual, să măsori niște parametri și doar atât. Acum, la noi în spital, o astfel de ecografie costă 150 – 200 de lei. Poate este un efort pentru unele paciente, dar pe de altă parte, în nouă luni, dacă faci un efort și ai 3 ecografii realizate, înseamnă 600 de lei. Nu știu dacă e mult sau puțin, dar pentru pacientă e clar un avantaj incontestabil”, a punctat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Acesta spune că sunt mai multe teste esențiale, care trebuie făcută în urmărirea unei sarcini, ce nu sunt decontate de statul român, unele chiar costisitoare. Spre exemplu, una dintre acestea este profilul TORCH, care verifică dacă unele infecții virale au fost transmise de către mamă spre făt, ce poate dezvolta astfel boli congenitale.

Discuții ample între specialiști, blocaje la nivel decizional

TORCH presupune identificarea toxoplasmozei, depistarea infecțiilor precum sifilis, hepatita B, virusul varicelo-zosterian, enterovirus, rubeola, citomegaloviroza sau infecția cu virusul herpes. În medie, prețul acestei analize se află între 400 și 500 de lei, în funcție de laboratorul care prelevează și analizează proba.

Prof.dr. Bogdan Doroftei a explicat că au fost mai multe discuții la nivelul societăților profesionale, cu comisii de profil din Ministerul Sănătății, pe aceste subiecte. Specialiștii din țară au adus argumente pentru includerea unor analize, de la ecografii la TORCH, în rândul celor decontate de statul român prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dar undeva lucrurile s-au blocat pe drum.

„Am tot discutat și răsdiscutat, atât la nivel de asociație profesională, cât și între specialiști. Toate lumea este de acord cu privire la necesitate, dar undeva lucrurile se blochează pe drum”, a completat prof.dr. Bogdan Doroftei.

O altă problemă cu legea: în ce scenarii poate fi întreruptă o sarcină

O altă anomalie legislativă se leagă și de un subiect sensibil: ce se întâmplă în cazul unui făt care are o malformație incompatibilă cu viața. În astfel de cazuri, medicii spun că se impune întreruperea sarcinii. În România, legislația spune că o astfel de întrerupere se poate realiza până la 14 săptămâni de sarcină. Asta nu ar impune vreo problemă dacă toate pacientele ar veni din primele zile în care au simțit că este posibil să fie însărcinate și ar urma toți pașii indicați de medicul specialist.

Spre exemplu, în cazul unei afecțiuni precum sindromul Down, acesta poate fi diagnosticat de la 10 săptămâni, printr-un test inovativ care se poate face și la Iași, iar în momentul în care se arată acest risc, se realizează o biopsie pentru confirmare, pacienta poate opta legal și în timp util pentru întreruperea sarcinii.

Dar nu toate pacientele vin la timp la medic, iar în unele cazuri întreruperea sarcinii nu ar fi o opțiune, ci o necesitate, împiedicată însă de legislația în vigoare.

„Noi facem tot ce se poate, chiar dacă știm că nu are nicio șansă, este o contradicție, dar ne supunem regulilor”

„În cazul malformațiilor severe, dacă se constată că mama este în imposibilitatea de a naște sau că imediat după naștere copilul nu are nicio șansă de supraviețuire, chiar și după 14 săptămâni, în anumite condiții, când se demonstrează clar existența unui sindrom genetic incompatibil cu viața, există o comisie de etică la nivelul spitalului, formată din șase medici, care discută cazul. Această comisie își poate da acordul pentru întreruperea sarcinii, care poate fi făcută până la limita viabilității: în România înseamnă 24 de săptămâni”, a punctat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Dar dacă o pacientă se prezintă în săptămâna 25 la spital cu o astfel de problemă majoră, trebuie să ducă sarcina până la capăt. Chiar dacă, după naștere, copilul nu are nicio șansă de supraviețuire. În alte țări, precum UK, sarcina poate fi întreruptă și cu o zi înainte de naștere dacă nu a fost urmărită și se depistează târziu o malformație incompatibilă cu viața.

„Dacă se dovedește, de exemplu, că există o malformația cardiacă severe, ce nu poate fi tratată chirurgical, în UK poți întrerupe sarcina chiar și la termen, dacă se constată asta. La noi, este un efort nu doar pentru mamă, ci și pentru spital, pentru că de multe ori acești nou-născuți cu probleme severe îi ținem pe aparate, fiindcă, pe baza aceleiași legislații, nu e posibilă deconectarea. Practic se încarcă atât spitalul cu un loc care i-ar fi util altui prematur, apar și cheltuieli însemnate pentru a menține funcția vitală. Noi facem tot ce se poate, chiar dacă știm că nu are nicio șansă, este o contradicție, dar ne supunem regulilor. Apare însă și o încărcare psihică a personalului: atunci când știi că este o șansă, oricât ar fi de mică, lupți pentru fiecare pacient. Dar când e genetic formată o problemă și se poate corecta, nu ai ce face”, a conchis prof.dr. Bogdan Doroftei.

Publicitate și alte recomandări video