ANALIZĂ ZDI – Cum distruge stilul de viață viitorul țării? De ce scade natalitatea și cum ne afectează: opinii ale specialiștilor ieșeni

Iașul și Moldova sunt în continuare în partea superioară a unui clasament al natalității raportat la restul regiunilor din țară, dar cu cifre în scădere de la an la an.

Cauzele acestei scăderi a natalității sunt complexe și variate, incluzând factori economici, sociali, culturali și politici. Medicii consultați de „Ziarul de Iași” remarcă unele schimbările în stilul de viață al tinerelor generații, care preferă să își amâne momentul întemeierii unei familii sau să renunțe de tot la a avea copii. Dar sunt invocate și problemele pe care le vedem cu toții, zi de zi: provocările economice, lipsa unui sprijin adecvat pentru familii din partea statului, cât și emigrarea tinerilor în căutarea unui viitor mai bun.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Numărul nașterilor scade tot mai mult, atât în județul Iași, cât și în toată România. Conform Institutului Național de Statistică, în 2024, în județul Iași s-au născut doar 7.392 de bebeluși – cel mai mic număr din anii ’50 până acum. Declinul a început în 2023, când numărul nașterilor a scăzut de la 9.209 (în 2022) la 7.661. La nivel național, situația este și mai gravă: în 2024 s-au născut mai puțin de 150.000 de copii, cel mai mic număr din ultimii 100 de ani.

„Ziarul de Iași” vă propune, în cadrul acestui dosar, să găsim explicații de moment, cum am ajuns în această situație, și să încercăm să găsim soluții pentru viitor. Cum va arăta România anilor 2050-2070, cu o populație profund îmbătrânită și dependentă de sistemul de pensii?

Cum arată cifrele

Conform celor mai recente date ale ONU, în 2024, România, alături de Elveția, Coreea de Sud, Canada și Taiwan, a fost declarată țară cu populație „super-îmbătrânită”, ceea ce înseamnă că cel puțin 20% dintre locuitori au peste 65 de ani. La nivel global, 43 de state au acest statut, iar procentul persoanelor în vârstă crește rapid. În 1967, o femeie din România avea în medie 3,7 copii. În 2021, acest număr a scăzut la 1,8, conform Băncii Mondiale. Pentru ca populația să nu continue să scadă, statul ar trebui să sprijine financiar mai mult familiile cu copii sau pe cele care își doresc să aibă copii.

Europa se confruntă cu o populație tot mai îmbătrânită. În prezent, 21% dintre locuitorii Uniunii Europene au 65 de ani sau mai mult. Până în 2100, această proporție va crește la 32%, iar dacă nu va exista imigrație, va ajunge chiar la 36%. Specialiștii spun că această situație va crea mari probleme economice: numărul oamenilor care muncesc va scădea, iar statul va trebui să plătească mai multe pensii și să acopere costuri mai mari pentru îngrijirea vârstnicilor.

„Nu mai este o problemă personală, afectează întreaga țară”

Prof.dr. Mircea Onofriescu, de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, spune că tot mai multe cupluri tinere amână să facă un copil, iar înaintea în vârstă a părinților, în special a mamelor, scade șansele ca acestea să rămână însărcinate. Iar cu cât trece mai mult timp, cu atât devine mai greu să obții o sarcină. Medicul spune însă că, deși multe persoane văd acest lucru ca fiind o alegere suntem la punctul în care nu mai putem vorbi de o decizie personală, ci de una care afectează întreaga țară. De aceea, spune dr. Onofriescu, este foarte important ca autoritățile să sprijine programele de fertilizare in vitro (FIV) pentru cei care au dificultăți în a avea copii. Dacă nu se iau măsuri, pe termen lung, acest lucru poate avea efecte negative asupra economiei și societății.

„Studii realizate în Ungaria, Franța și Germania au demonstrat că fiecare nou-născut devine, după 20-30 de ani, un contribuabil care susține economia, consumul și sistemul de pensii. Populația este îmbătrânită catastrofal, cu un procent ridicat de persoane peste 65 de ani, ignorarea acestei probleme ar putea avea consecințe grave asupra sustenabilității economice și sociale”, a precizat prof.dr. Mircea Onofriescu.

Moldova era cunoscută pentru familiile mari, cu 8-10 copii

Lucrurile n-au fost dintotdeauna așa. Statistic vorbind, Moldova era campioană la nivel național în materie de natalitate și de număr de nașteri. În unii ani, situația se păstrează: doar că Moldova rămâne vârf într-o situație generalizată de scădere a natalității în toată țara. Prof.dr. Maria Stamatin, medic primar în Pediatrie și Neonatologie și coordonator al Departamentului Mama și Copilul de la Arcadia, spune că, în trecut, Moldova era cunoscută pentru familiile mari, cu 8-10 copii. Astăzi, medicul pune scăderea natalității pe seama unei serii de factori socio-economici: pur și simplu decizia familiilor de a face copii este una la care ajung mai greu.

„Când am plecat de la Maternitatea «Cuza Vodă» și am lăsat secția în funcțiune, în 2005, am înregistrat cel mai mare număr de nașteri, peste 7.000. De atunci, acest număr a început să scadă treptat. Dacă mă uit la statisticile din 2024, au fost doar 5.142 de nașteri, ceea ce reflectă o scădere generală a natalității în țară”, a declarat prof.dr. Maria Stamatin.

Deși cândva erau nuclee de natalitate, astăzi avem sate unde nu se mai naște niciun copil cu anii

Prof.dr. Bogdan Doroftei, directorul medical al Maternității „Cuza-Vodă” din Iași și fondatorul Centrului de Fertilitate ORIGYN, atrage atenția asupra unei probleme din mediul rural, unde natalitatea a scăzut drastic. Dacă în trecut, satele aveau mai multe nașteri decât orașele, acum sunt localități, inclusiv în județul Iași și în alte părți ale țării, unde nu s-a născut niciun copil în ultimii ani.

Medicul subliniază un alt fenomen îngrijorător: tinerii între 20 și 25 de ani, care se află în perioada optimă pentru a avea copii, nu sunt interesați de acest lucru și nici nu iau în considerare posibilitatea de a întemeia o familie. Această tendință nu se întâlnește doar în România, ci și în alte țări din Europa și chiar în Statele Unite. Experții, inclusiv medici, psihologi și sociologi, cred că o cauză importantă ar putea fi influența rețelelor de socializare, cum ar fi Facebook, TikTok și Instagram, care îi fac pe tineri să fie mai concentrați pe viața online și pe carierele lor, lăsând ideea de a întemeia o familie pe plan secund.

„În generația mea, oamenii aveau copii de obicei între 20 și 25 de ani. Astăzi, însă, mulți tineri aleg să-și facă o familie doar după ce au o carieră stabilă, un job bun și o casă. Totuși, aceste lucruri nu le poți obține la 20 de ani. O carieră de succes, un job bine plătit, o casă și o mașină sunt lucruri pe care le poți avea abia pe la 40 de ani, în cel mai bun caz”, a explicat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Mulți tineri pleacă să lucreze în străinătate

Directorul medical de la „Cuza Vodă” crede că unul intre motivele principale pentru care tinerii fac copii mai târziu, cu precădere cei din mediul rural, este în continuare emigrația. Aceștia pleacă să lucreze în străinătate, mai ales în Europa, în căutarea unor condiții de viață mai bune. Dacă aleg să facă copii, o fac acolo, dar situația e și mai complicată decât în țară: mulți sunt lucrători sezonieri, planifică să se întoarcă la un moment dat în România, stau în chirie și locurile de muncă nu sunt printre cele mai stabile.

Alți tineri, dintre cei care rămân în țară, sunt îngrijorați de instabilitatea economică, crede prof.dr. Bogdan Doroftei. De aceea își întemeiază cât mai târziu o familie. Medicul spune că, deși prețurile și serviciile s-au aliniat la cele din Uniunea Europeană, salariile au rămas mici, iar acest dezechilibru îi descurajează pe tineri să aibă copii.

„În prezent, se observă o tendință tot mai accentuată de întârziere a independenței tinerilor. Dacă în urmă cu 30 – 40 de ani, majoritatea tinerilor plecau de acasă la 18 – 20 de ani pentru a-și construi un viitor, acum situația s-a schimbat. Tot mai mulți tineri aleg să rămână alături de părinți pentru o perioadă mai lungă, deoarece este mai comod, mai convenabil și mai puțin costisitor. Această dependență prelungită de familie îngreunează procesul de maturizare și implicit întemeierea unei familii, ceea ce duce la amânarea sarcinii și a nașterii unui copil”, a mai explicat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Un alt factor important este schimbarea mentalității, crede specialistul. Mulți tineri pun pe primul loc cariera, dezvoltarea personală și libertatea, ceea ce îi face să amâne sau chiar să renunțe la ideea de a avea copii. Lipsa sprijinului din partea statului îngreunează și mai mult situația—numărul de creșe și grădinițe este prea mic, iar părinții trebuie să-și înscrie copilul imediat după naștere pentru a fi siguri că vor prinde un loc. În plus, în multe zone rurale, accesul la servicii medicale este foarte limitat, afectând sănătatea reproductivă și reducând șansele ca familiile să aibă copii.

Există și unii factori biologici: a scăzut vârsta medie la care femeile intră în menopauză

Medicul subliniază că și modificările biologice influențează natalitatea. În prezent, prima menstruație apare mai devreme, în jurul vârstei de 10-11 ani, iar acest lucru determină și o instalare mai timpurie a menopauzei. Dacă în trecut vârsta medie pentru menopauză era de aproximativ 47 de ani, acum a scăzut la 45 de ani. Medicul menționează un studiu recent care sugerează că microplasticul ar putea avea un impact negativ asupra fertilității. Aceste particule, prezente peste tot în mediul înconjurător, sunt luate în considerare ca un posibil factor care contribuie la scăderea capacității reproductive. De asemenea, poluarea joacă un rol important, însă principalul factor care influențează fertilitatea rămâne vârsta.

„Tinerii de 20 de ani tind să își formeze așteptări nerealiste, influențați de ceea ce văd pe rețelele de socializare. Vacanțele exotice, luxul și discuțiile superficiale devin priorități, distrăgându-i de la obiectivele esențiale ale vieții. Până la urmă, care-i rolul nostru pe Pământ? Ne naștem, ne reproducem și murim. Social media joacă un rol important în această schimbare de percepție, deturnând atenția de la aceste valori fundamentale. În loc să se concentreze pe construirea unui viitor stabil alături de un partener, mulți tineri aleg să fugă de responsabilitate și să urmărească un stil de viață idealizat, care nu reflectă realitatea”, a apreciat prof.dr. Bogdan Doroftei.

Până la 3 din 10 cupluri se confruntă cu probleme de infertilitate

Prof. Dr. Răzvan Socolov, medic primar în obstetrică-ginecologie și șeful secției de obstetrică-ginecologie de la Maternitatea „Elena-Doamna” din Iași, explică faptul că infertilitatea este o problemă serioasă, iar mulți oameni nu își dau seama de ea la timp. De obicei, durează mult până când un cuplu admite că are dificultăți în a avea un copil, apoi trece printr-un proces lung pentru a primi un diagnostic și a găsi un tratament potrivit. În Uniunea Europeană, între 10% și 20% dintre cupluri se confruntă cu infertilitatea, adică unul din cinci. Totuși, în realitate, numărul ar putea fi mult mai mare, chiar 30-40%.

Prof.dr. Maria Stamatin, medic primar în Pediatrie și Neonatologie și coordonator al Departamentului Mama și Copilul de la Arcadia, explică faptul că multe femei preferă să își construiască mai întâi o carieră și să fie independente înainte de a deveni mame. Astfel, ele aleg să aștepte până după vârsta de 35 sau chiar 40 de ani pentru a avea copii. Totuși, acest lucru devine mai dificil pe măsură ce vârsta avansează, iar unele femei ajung să apeleze la fertilizarea in vitro (FIV), care nu este accesibilă tuturor din cauza costurilor. Deși există programe care sprijină cuplurile, medicul spune că nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga sumă. Mai există și boli ale femeii care pot face ca sarcina să întârzie sau chiar să nu apară deloc, iar în astfel de cazuri, fertilizarea in vitro rămâne o opțiune.

„Femeile nu mai nasc sub 30 de ani, acest lucru este clar. Ce am observat în ultima perioadă este că nașterile au loc tot mai mult între 30 și 40 de ani, când de fapt o femeie însărcinată este considerată «gravida în vârstă» după vârsta de 30 de ani. Aceasta poate duce la diverse probleme, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Schimbarea mentalității este evidentă, iar vârsta la care se nasc copiii este tot mai ridicată, fiind două extreme: pe de o parte, avem nașteri la minore în Moldova, iar pe de altă parte, nașteri după 30-35 de ani”, a explicat prof.dr. Maria Stamatin.

Alocațiile pentru copii sunt extrem de mici 

Prof.dr. Maria Stamatin consideră că un stimul pentru femei ar fi și faptul că, în România, concediul post-natal este destul de generos, de până la 2 ani, situație ce nu se regăsește în multe alte țări. Acesta este în mare parte plătit, acoperind aproximativ 85% din veniturile mamei, ceea ce îi permite să se ocupe de creștere și îngrijirea copilului. Totuși, medicul subliniază că alocațiile pentru copii sunt extrem de mici raportate la costurile zilnice ale îngrijirii unui copil, cum ar fi schimbarea scutecelor (care trebuie făcute de aproximativ opt ori pe zi). O mamă care dorește să aibă grijă corespunzător de copilul său va trebui să facă față cheltuielilor considerabile, având în vedere că un bax de scutece poate fi consumat în doar câteva zile, iar acest lucru se adaugă la costurile generale de îngrijire a unui copil.

„Dacă din diverse motive copilul nu poate fi alăptat, având în vedere că alăptarea ar fi cea mai simplă, utilă și ieftină metodă de a hrăni un copil, atunci formula de lapte devine o alternativă mult mai costisitoare (aproximativ 200 de lei). La fel, produsele pentru îngrijirea copiilor, cum ar fi cele pentru piele, sunt și ele destul de scumpe. Desigur, putem alege să nu cumpărăm formule, dar tot trebuie să ne asigurăm că mama are o alimentație echilibrată pentru a sprijini dezvoltarea corespunzătoare a copilului. Toate aceste cheltuieli cred că contribuie, într-un final, la scăderea natalității”, a adăugat aceasta.

Medicul subliniază că, deși Moldova rămâne una dintre regiunile cu natalitate mai ridicată, în ciuda statutului său economic mai slab, există o tradiție puternică în ceea ce privește familiile numeroase și iubirea pentru copii. Totuși, realitatea este dureroasă, deoarece mulți dintre acești copii nu beneficiază de o alimentație adecvată. De multe ori, dieta lor se rezumă la cartofi și fasole, ceea ce va afecta dezvoltarea lor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Mama care în timpul alăptării se hrănește doar cu alimente de bază nu va putea oferi copilului toți nutrienții necesari, chiar dacă va produce lapte. O alimentație echilibrată atât în timpul sarcinii, cât și în perioada alăptării, necesită bani.

Numărul nașterilor a scăzut semnificativ în perioada pandemiei

Irina Catighera, medic primar în Planificare Familială la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, interacționează zilnic cu tinere care au început sau își doresc să își înceapă viața sexuală. Ea spune că majoritatea persoanelor care pot, dar nu doresc să aibă copii, reprezintă cam 75% dintre femeile cu care interacționează, în timp ce doar 25% dintre ele își doresc cu adevărat să devină mame. De asemenea, menționează că numărul nașterilor a scăzut semnificativ în perioada pandemiei. Deși se credea că izolarea și faptul că oamenii stau împreună mai mult timp ar putea duce la o creștere a nașterilor, realitatea a fost alta. Stresul, dificultățile din spitale, incertitudinea legată de evoluția pandemiei și nesiguranța zilei de mâine au avut un impact considerabil. Astfel, pandemia a influențat negativ natalitatea, iar diferența a fost vizibilă în acea perioadă.

„Din punct de vedere psihic, la 25-26 de ani sunt mai pregătiți să aibă copil, în timp ce minorele, desigur, nu sunt. Există, într-adevăr, mame minore care spun că nu își mai doresc niciodată să mai aibă copii. Sarcina și nașterea au fost traumatizante pentru ele, iar un exemplu clar în acest sens este faptul că unele dintre ele, chiar la vârsta de 17 ani, aleg să își pună sterilet”, a specificat medicul.

Publicitate și alte recomandări video