marti, 19.03.2024
Pentru Alianţă, cererile de aderare ale Suediei şi Finlandei sunt uşor de gestionat din perspectiva compatibilităţii. Există însă unele presiuni şi constrângeri de cu totul altă natură.
Miercuri dimineaţă, ambasadorii Suediei şi Finlandei la cartierul general al NATO i-au prezentat domnului Jens Stoltenberg, Secretarul General al organizaţiei, cererile oficiale de aderare ale celor două state. După cum se ştie, aceste solicitări vin pe fondul temerilor de securitate provocate de agresivitatea Rusiei şi au obţinut un sprijin aproape total în parlamentele de la Stockholm şi Helsinki. De asemenea, este cunoscută atitudinea favorabilă a tuturor membrilor Alianţei, cu excepţia Turciei - în acest caz, se speră că discuţiile bilaterale şi implicarea SUA, liderul neoficial al NATO, vor duce la un compromis acceptabil pentru toate părţile implicate. În cele ce urmează, vor fi expuse câteva consideraţii succinte, fără pretenţii analitice, referitoare la acest nou proces de extindere a Alianţei.
În primul rând, este confirmată revigorarea NATO ca proiect politic şi de securitate al Occidentului, pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Aproape că sunt uitate zilele în care eficacitatea, dacă nu chiar existenţa Alianţei, păreau a fi sub semnul întrebării. NATO pare unicul instrument disponibil (şi validat în timp) prin care o ţară poate dobândi garanţii de securitate în faţa noii agresivităţi a Moscovei.
În al doilea rând, se dovedeşte că neutralitatea pare mult mai puţin atractivă atunci când geografia şi politica internaţională impun constrângeri speciale. Pentru Elveţia sau pentru membri UE precum Irlanda, Austria sau Malta, mediul de securitate nu s-a schimbat prea mult, în ultima vreme, deci nu există presiuni semnificative în direcţia renunţării la neutralitate. Cu totul altfel stau lucrurile pentru Suedia şi Finlanda, ţări aflate în proximitatea Rusiei şi care au fost nevoite să ia în calcul noua atitudine a Moscovei.
Pentru Alianţă, cererile suedeză şi finlandeză sunt uşor de gestionat din perspectiva compatibilităţii, pe toate planurile, între nivelul de pregătire al candidaţilor şi exigenţele organizaţiei. Dar, pe de altă parte, există o presiune (a timpului şi a evenimentelor) ce nu a fost întâlnită în precedentele valuri de extindere, după Războiul Rece. Cum procedurile nu pot fi încălcate, va fi nevoie de eforturi instituţionale speciale care să permită primirea celor două ţări în cursul acestui an sau, cel mai târziu, în primele luni ale lui 2023. Nici oficialii de la cartierul general de la Bruxelles, nici principalii liderii politici naţionali nu doresc ca NATO să se confrunte cu un blocaj, într-o perioadă atât de tensionată.
Problema turcă - mai precis, problema generată de linia administraţiei preşedintelui Erdoğan - nu este irezolvabilă. Dar, din câte se pare, chiar şi în condiţiile în care SUA şi alţi parteneri importanţi vor căuta să exercite presiuni asupra Ankarei, acceptul acesteia va trebui câştigat prin concesii. Este vorba nu doar de atitudinea celor două state nordice faţă de militanţii kurzi sau faţă de adversarii politici reali sau închipuiţi ai preşedintelui turc, ci şi de dorinţa Ankarei de a achiziţiona armamente americane performante. De altfel, preşedintele Biden a început deja demersurile pentru a convinge Congresul să răspundă favorabil solicitărilor Turciei. În mod normal, negocierile ar trebui să poată conduce la o deblocare a situaţiei, dar, dacă vorbim de preşedintele Erdoğan, niciun scenariu nu trebuie exclus.
Pentru Suedia şi Finlanda, solicitarea aderării la NATO nu a fost un gest facil. Chiar dacă tema este de multă vreme pe agendă şi a suscitat ample dezbateri publice, o asemenea modificare în politica de securitate şi apărare nu poate evita apariţia unor nemulţumiri. Mai restrânse în Finlanda, unde sentimentul vulnerabilităţii este mai accentuat, şi mai ample în Suedia, aceste nemulţumiri vor continua să se facă auzite pe scena politică. Dar, în ansamblu, guvernele celor două ţări au asigurat o legitimitate corespunzătoare deciziei de a solicita aderarea.
Mai mult, în ipoteza în care totul va decurge bine şi procesul de aderare va fi dus la bun sfârşit, Suedia şi Finlanda pot găsi - aşa cum au procedat, înaintea lor, şi celelalte state nordice - echilibrul corect între satisfacerea obligaţiilor de alianţă şi menţinerea acelui profil internaţional care le aduce prestigiu şi autoritate, deşi sunt state mici pe arena internaţională. Este vorba, desigur, de orientarea către soluţionarea paşnică a conflictelor, participarea activă la instituţiile internaţionale multilaterale, generozitatea în materie de asistenţă pentru dezvoltare şi aşa mai departe. Atenuându-le (parţial) temerile de securitate, aderarea la NATO va permite celor două ţări să-şi menţină imaginea de „buni cetăţeni” pe arena internaţională.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Macron anunţă la Marsilia lansarea unei "operaţiuni fără precedent" împotriva traficului de droguri
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |