Faptul că, la presiunea băncilor asupra Parlamentului şi Guvernului, România nu are încă o Lege a falimentului personal, care să protejeze cazurile disperate în situaţia imposibilităţii plăţii unui credit, face victime şi la Iaşi. Un bărbat în vârstă de 34 de ani din localitatea Holboca a ajuns în stare gravă în Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului „Sfântul Spiridon“, după ce şi-a dat foc. Radu B. a aflat că urmează să fie executat silit din cauza unui credit bancar mai vechi pe care nu îl mai putea plăti, după ce nu a mai avut un salariu, iar într-un moment de disperare şi-a turnat benzină pe corp şi s-a autoincendiat. „Pacientul a ajuns la spital cu arsuri de gradul II şi III, pe 20% din suprafaţa corporală. Starea sa era foarte gravă, a primit îngrijirile de prim ajutor, după care a fost transferat la Chirurgie Toracică“, a declarat dr. Gabriel Perianu, medic primar de urgenţă în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon“. Rudele bărbatului le-au povestit medicilor că nu se aşteptau ca ieşeanul să recurgă la un astfel de gest, deşi ştiau că atât el, cât şi familia sa riscau să rămână pe drumuri, după ce au aflat că vor pierde casa.

Guvernul a avizat nefavorabil chiar miercuri, în ultima sa şedinţă, proiectul iniţiat de mai mulţi deputaţi PSD privind instituirea unui moratoriu de doi ani în care să fie amânată începerea procedurii de executare silită a caselor în cazul persoanelor care, din cauza situaţiei financiare, nu pot achita ratele la bănci sau utilităţile. Iniţiativa legislativă primise în februarie avizul Consiliului Legislativ, cu menţiunea de a se analiza dacă un astfel de moratoriu nu va genera restrângerea activităţii de creditare. În document se propune ca pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii, şi anume veniturile familiei care urmează să fie evacuate nu depăşesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul este singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii, face dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria. La încheierea perioadei de moratoriu de doi ani, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, în condiţiile în care pentru datoriile restante nu se percepe altă dobândă decât cea prevazută în contract, dar se actualizează cu rata inflaţiei, achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era în momentul aplicării moratoriului, iar dacă, în perioada moratoriului, debitorul efectuează plăţi în contul datoriei, acestea vor fi scăzute în mod corespunzător din datoria acumulată. Moratoriul nu ar urma să fie aplicat persoanelor deja evacuate. La sfârşitul anului trecut, peste 100.000 de români se aflau în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite.