„Iaşul se alătură celor aproximativ 20 de judeţe din România care au un astfel de sistem 100 la sută operaţional. Este cea mai mare staţie de tratare mecano-biologică din estul Europei”, a declarat vicepreşedintele CJ Sorin Afloarei în debutul conferinţei care a marcat ieri finalizarea proiectului Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor.

Cititi si:Cât ne costă gunoiul în 2021. Şapte primari s-au opus creşterii preţului

La Casa Pătrată au fost prezenţi primarii comunelor care au pus la dispoziţie terenurile pentru construirea staţiilor de transfer, de sortare şi tratare, reprezentanţii firmei Iasicon - cea care a construit şi care participă acum într-un consorţiu la administrarea instalaţiilor de la Ţuţora - coordonatorul proiectului şi directorul executiv al ADIS. Deşi, zilele trecute, o delegaţie a CJ a mers în Spania la prezentarea unei instalaţii de tratare mai eficientă şi mai mare decât cea amplasată la Ţuţora, Sorin Afloarei şi alţi participanţi au pus accentul pe selectarea încă de acasă a deşeurilor, ceea ce ar duce la ieftinirea acestui serviciu. Este însă asta posibil în practică la Iaşi?

19 lei sau 13 lei?

Laura Păstrăvanu, coordonatoarea proiectului, a trecut în revistă câteva puncte cheie din derularea proiectului, amintind cele trei contracte de finanţare (pentru documentaţia tehnică, respectiv realizarea proiectului prin Programele Operaţionale Sectorial Mediu şi Infrastructură Mare). Ea a mai spus că urmează modernizarea sistemului, de asemenea pe fonduri europene - pentru că estimarea este de aproximativ 36,5 milioane de euro - în vederea tranziţiei spre economia circulară.

Primarul comunei Ţuţora, unde este amplasat Centrul de Management Integrat al Deşeurilor - respectiv depozitul ecologic, staţia de sortare şi cea de tratare mecano-biologică, a lăudat proiectul şi, pe lângă felicitările adresate CJ, a invitat administraţia judeţului să nu uite de angajamentele asumate faţă de locuitorii din Ţuţora. Cristinel Albu s-a referit indirect la drumul care duce de la Cristeşti la CET II Holboca, Centrul ecologic şi mai departe spre Ţuţora. Primarul a pledat şi el pentru creşterea gradului de selectare a deşeurilor, menţionând societatea municipală de salubritate, Salubris, care nu trece prin staţia de sortare toată cantitatea de deşeuri colectată din Iaşi.

Cititi si: 70 de milioane de la UE băgaţi în gunoaie la Iași. Civilizaţia n-o deprindem

Întrebat dacă, de la 1 noiembrie, Salubris va trebui să se supună acestei obligaţii, directorul societăţii ne-a confirmat că e posibil să se modifice tarifele practicate. „Dacă noi va trebui să plătim 182 de lei pe tonă pentru sortare şi 84 de lei pentru tratare, vor trebuie ajustate preţurile”, ne-a spus Cătălin Neculau. El a comparat spunând că tariful ar fi ajuns la 19 lei/ persoană/ lună, în timp ce la Iaşi este de 13 lei (fără TVA), fixat în 2019. Cătălin Neculau a menţionat că, între timp, inflaţia a fost de 15 la sută, motorina s-a scumpit, iar salariul minim a crescut de asemenea. „Nu putem spune acum cu cât va creşte costul pentru serviciile de salubritate”, a adăugat el. Cât priveşte catitatea de deşeuri produsă de locuitorii municipiului Iaşi, ea este în medie 120 de mii de tone pe an, neinfluenţată de pandemie decât în sensul că a crescut la populaţie şi a scăzut la agenţii economici.

Tarife diferenţiate

Până la sfârşitul anului viitor, Salubris va continua să asigure serviciile de salubritate în municipiu. În judeţ, firma care se ocupă de colectarea şi transportul deşeurilor menajere, Universal Girexim, practică un tarif diferenţiat în mediul rural şi în cel urban, comune din Zona Metropolitană Iaşi având deja tarif „de oraş“, respectiv 9,66 lei. În celelalte se plătesc 4,47 de lei/ persoană/ lună.