Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Neliniştea vorbitorului

GALERIE
dumistracel
  • dumistracel
- +

Dacă ziua naşterii lui Eugeniu Coşeriu, 27 iulie (1921), nu a coincis cu ziua rubricii noastre din „Ziarul de Iaşi“, nepotrivirea nu ne împiedică să vi-l reamintim, cu oarecare întâr­ziere, prin câteva (oricum) destul de puţin însemnate cuvinte. În felul acesta, vrem să recuperăm, însă, o considerabilă întârziere de reacţie faţă de contestarea unei afirmaţii a Magistrului de la Tübingen, din cu­prinsul prelegerii „Deontologia şi etica limbajului“.

► Într-o prezentare (în „Fonetică şi dia­lectologie“, XV, 1995) a volumului pe care l-am publicat, îndată după audierea Prelegerilor şi conferinţelor prezentate de acesta, la Iaşi, în anii 1992 şi 1993, ca supliment la „Anuarul de ling­vistică şi istorie literară“ (t. XXXIII), o tânără (pe atunci) cercetătoare, Mariana B., se îndoia de afirmaţia lui Coşeriu, că „vorbitorul ar fi preocupat să vorbească într-un mod corect şi să cunoască alte moduri, superioare, de a vorbi“. Or, crede autoarea, cercetări de sociolingvistică nu susţin ideea că vorbitorul ar avea, în general, interes „pentru corectitudinea vorbirii“. Implicaţiile mai grave ale acestei afirmaţii sunt diminuate de rezerve; prima, că interesul respectiv nu se poate manifesta „în orice loc, în orice mediu social, la orice nivel de educaţie etc.“, iar a doua, sub forma unei concluzii: „Numai în anumite situaţii vorbitorul devine conştient că trebuie să vorbească în mod corect“. Dar, ambele formulări sunt măcar pe lângă tema discuţiei de la Coşeriu.

► Vorbitorul care vrea să vorbească corect! Să pornim, însă, de la Magistru, să vedem, mai întâi, la cine se referă acesta: „Vorbitorul este măsura tuturor lucrurilor în lingvistică, fiindcă limbajul e făcut de către şi pentru vorbitori, nu de către şi pentru lingvişti, şi, deci, lingvistul trebuie să explice care este fundamentul acestei nelinişti a vorbitorului care vrea să vorbească corect şi care se întreabă dacă e bine sau nu e bine spus ceea ce spune, dacă modul lui de a vorbi este un mod corect, dacă există alte moduri, superioare, de a vorbi în aceeaşi limbă“. Aşadar, vorbind despre performanţă, Coşeriu avea în vedere neliniştea celui care „vrea să vorbească corect“, întrucât doar acesta se poate întreba „dacă există alte moduri, superioare, de a vorbi în aceeaşi limbă“.

► Confirmare. Înainte de un minim progres în interpretarea textului coşerian, ne face o deosebită plăcere următoarea rememorare. În mai, 2001, ca profesor la Galaţi, fiind printre cei care au organizat conferirea, marelui lingvist, a titlului de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii „Dunărea de Jos“, i-am propus omagiatului prezentarea textului res­pectiv (într-o formulare apropiată, după „Lingvistica integrală“), ca recomandare a sa pentru un public mai larg, pe afişul anunţând evenimentul. Am primit acordul lui Eugeniu Coşeriu, chiar cu aprecieri pentru selecţie, iar, în cele ce au urmat, am discutat, public, semnificaţia de performanţă a caracterizării respective.

Tradiţia normei. De altfel, contextul (nu prea larg, pentru a fi pierdut din vedere) al apariţiei enunţului cu privire la „neliniştea vorbitorului“ (din „Deontologie...“) este concludent în ceea ce priveşte îndreptarea pe care o susţinem. Mai întâi, despre ce normă de corectitudine este vorba: „[O anumită formă] corespunde sau nu corespunde tradiţiei în care se înscrie vorbitorul şi care are norma ei de corectitudine, în vreme ce limba exemplară este limba care se formează pe deasupra diferenţelor dialectale ca normă lingvistică pentru toată comunitatea lingvistică“. Aşadar, nici nu este vorba de corectitudinea limbii exemplare: „Prin faptul că fiecare mod de a vorbi îşi are propria sa co­rectitudine, înseamnă că aceste noţiuni de «co­rectitudine» şi de «exemplaritate» au totuşi ceva în comun, altfel confuzia dintre ele n-ar fi posibilă“ (vezi supra, § 2!).

► Nici toate ale vorbitorului: „Fără îndoială, vorbitorul nu este lingvist şi, deci, când inter­pretează el însuşi această atitudine şi această nelinişte, poate greşi. Datoria lingvistului este să justifice, să explice fundamentul şi sensul propriu al acestei nelinişti şi al dorinţei vorbitorului de a vorbi mai bine, de a vorbi corect, de a vorbi o limbă, într-un fel, superioară“. Dar, pe de altă parte, vorbirea este supusă şi ea aprecierii dintr-o perspectivă mai largă a comunicării, ale cărei date ţin de dotările personale ale interlocutorilor, iar referirea se face, în primul rând, la competenţa lingvistică a acestora, în speţă la competenţa idiomatică (gradul de cunoaştere a unei limbi) şi la cea expresivă, reprezentând prestaţia „în situaţii determinate şi cu privire la anumite lucruri, cu anumiţi interlocutori“ (Coşeriu, Prelegeri…, p. 36).

Circumstanţele. Aşadar, importantă este adecvarea la situaţia de comunicare, la tema dis­cursului şi la interlocutor; din perspectiva prag­ma­ticii. în ceea ce priveşte corectitudinea (neînţeleasă!), interesează, de asemenea, considerarea spaţiului şi a registrului comunicării, căci nu îl putem avea în vedere pe interlocutor ca pe o simplă „maşină de vorbit“; oricând, el vorbeşte „în anumite circum­stanţe“ (Coşeriu).

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri